Nașterea prin cezariană influențează microbiota intestinală a bebelușului. Copilul născut prin cezariană are nevoi nutriționale diferite. Încă din timpul sarcinii, viitoarea mamă își face un plan de naștere, luând în considerare cele două opțiuni: nașterea naturală (vaginală) sau nașterea prin cezariană. În funcție de evoluția sarcinii și de recomandarea medicului ginecolog se va alege varianta optimă prin care bebelușul să fie adus pe lume în siguranță.
În România, procentul femeilor care nasc prin cezariană a ajuns la un nivel cu mult peste cel al mediei europene. Dacă în 1990 din totalul nașterilor, 7,2 % erau prin cezariană, până în 2016 procentul a cunoscut o expansiune fulminantă, ajungând la 36,4 %, iar estimările din 2018, vorbesc despre mai mult de 60% din totalul nașterilor ca fiind cezariene (1).
Exceptând cazurile în care nașterea prin cezariană este o alegere făcută de mamă și se pregătește din timp pentru acest tip de naștere, există situații în care medicii decid să efectueze o cezariană de urgență pentru siguranța mamei și a copilului. În aceste cazuri, indiferent de planul de naștere al mamei sau de dorința acesteia de a-și aduce pe lume copilul pe cale naturală, primează sănătatea.
Nașterea prin cezariană influențează microbiota intestinală a bebelușului
Nașterea prin cezariană influențează nevoile nutriționale ale bebelușilor. Operația de cezariană, fie ea programată sau de urgență, poate îngreuna procesul de alăptare și are un impact semnificativ asupra compoziției microbiotei intestinale a copilului (2).
Indiferent care au fost motivele care te-au determinat să naști prin cezariană (alegerea proprie sau indicația medicală), important este să fii informată cu privire la impactul pe care nașterea prin cezariană îl are asupra dezvoltării copilului, astfel încât să poți lua cele mai bune decizii cu privire la sănătatea micuțului tău.
Primii pași în maternitate nu sunt deloc ușori. Odată cu bebelușul se naște și mama, iar formarea ca părinte necesită multă răbdare, dedicare, dar și sprijin și o informare corectă. Nutricia oferă un serviciu gratuit de consultații, unde mamele pot suna, pot scrie direct pe site sau pot trimite un e-mail prin care să ceară sfaturi cu privire la anumite situații dificile cu care se confruntă.
Dacă ești însărcinată și ai nevoie de un sfat, dacă alăptezi și te confrunți cu probleme sau dacă te preocupă nevoile nutriționale ale copilului tău sau modul în care se hrănește în primii ani, poți cere sfatul experților pe AptaNutricia.
Nașterea prin cezariană și alăptarea
Glandele mamare sunt apte să producă lapte încă din perioada sarcinii, însă procesul lactației se instalează abia după naștere. Factorul care declanșează secreția de lapte este expulzia placentei și un mecanism hormonal care constă în scăderea nivelului de progesteron și estrogen și creșterea secreției de prolactină și oxitocină (3).
În cazul operației de cezariană „la rece” (cezariana programată, făcută înainte de declanșarea travaliului) sunt mari șanse ca lactația să se instaleze mai greu, iar acest lucru se întâmplă din cauza modului în care se face stimularea lactației după naștere. În cazul unei nașteri naturale, copilul este pus mai repede la sânul mamei. Aceasta se recuperează mai ușor și poate încerca mai multe poziții de alăptare până o găsește pe cea în care copilul se atașează cel mai bine.
În cazul operației de cezariană, recuperarea se face mai greu în primele ore/ zile. Este mai dificil pentru mamă să găsească o poziție confortabilă astfel încât copilul să se atașeze corect la sân. Cu cât bebelușul petrece mai mult timp la sân, cu atât lactația se instalează mai rapid și mai eficient. Așadar, evoluția alăptării depinde foarte mult de stimularea sânului de către bebeluș. Contactul dintre gura copilului și sân și suptul activ contribuie la creșterea producției de oxitocina și prolactină, hormoni esențiali în lactație.
Laptele matern este cea mai bună modalitate de hrănire a copilului, iar beneficiile acestuia sunt incontestabile atât pentru mamă, cât și pentru copil. Așadar, indiferent dacă ai născut natural sau prin cezariană:
- atașează copilul la sân cât de repede posibil
- ține-l piele pe piele
- alăptează la cerere
- la nevoie, folosește pompa de sân
În cazul în care alăptarea nu este posibilă, alegerea formulei de lapte trebuie făcută cu ajutorul unui profesionist implicat în îngrijirea mamei și copilului – medic, moașă, consultant în alăptare, asistent medical, dietetician, farmacist, etc.
Ce este microbiota intestinală (flora intestinală)? Ce impact are nașterea prin cezariană asupra acesteia?
Microbiota intestinală este foarte importantă și se formează din momentul în care copilul se află în burta mamei, ajungând să fie asemănătoare cu cea a unei persoane adulte în jurul vârstei de 2 – 3 ani. Alterarea ei se poate traduce prin boli intestinale, afecțiuni hepatice, boli reumatologice, afecțiuni sistemice metabolice sau chiar neuropsihiatrice (4).
Bifidobacteriile se numără printre cele mai importante microorganisme benefice de la nivelul florei intestinale, iar microbiota intestinală a sugarilor este populată preponderent cu bifidobacterii. Rolul acestora este de a regla valoarea pH-ului de la nivelul intestinului gros, de a susține funcționarea normală a sistemului imunitar, de a sprijini formarea de anticorpi, dar și de a produce vitamine importante precum vitaminele B, Acidul Folic.
Tipul nașterii influențează compoziția microbiotei intestinale a bebelușilor. Când nașterea se produce natural, bebelușul este expus la microbiota maternă vaginală. În cazul nașterii prin cezariană, colonizarea se face cu microorganisme de la nivelul tegumentelor mamei și din mediul extern. Așadar, nașterea prin cezariană favorizează o diversitate redusă a microbiomului (5). În cazul bebelușului născut prin cezariană, colonizarea cu speciile de Bifidobacterium poate fi întârziată.
Principalul rol al bifidobacteriilor este să digere zaharurile din laptele matern, atât de importante pentru dezvoltarea bebelușului. Acești colonizatori microbieni – cheie se găsesc în proporție de 60% din microbiomul sugarului, având un rol foarte important în susținerea sistemului imunitar și în prevenția infecțiilor (6).
Nașterea prin cezariană influențează microbiota intestinală a bebelușului. Ce este disbioza intestinală?
În momentul în care între microflora sănătoasă și cea patogenă apare un dezechilibru care poate cauza perturbări ale funcționării normale a sistemului digestiv și a celui imunitar, se consideră că ar fi vorba despre disbioză intestinală.
Simptome ale disbiozei intestinale la nou-născut:
- vărsături
- crampe abdominale
- constipație
- diaree
- balonare
- regurgitații frecvente
Procesul de colonizare și dezvoltarea microbiotei intestinale sunt influențate de alimentația din primii ani de viață. Bebelușii născuți prin cezariană sau cei cărora le-au fost administrate antibiotice imediat după naștere au un risc mai mare pentru disbioză intestinală. În cazul acestor copii trebuie restabilit echilibrul florei intestinale.
Alăptarea ajută foarte mult în acest proces întrucât laptele matern conține componente bioactive și nutritive, ideale pentru dezvoltarea microbiotei intestinale a bebelușilor.
În cazurile în care alăptarea nu este posibilă, bebelușii ar putea fi hrăniți cu formule de lapte suplimentate cu prebiotice, probiotice sau simbiotice. Acestea favorizează procesul de colonizare și maturizarea microbiotei intestinale, asigurând o dezvoltare armonioasă a copiilor.
Probioticele se găsesc deja într-un număr mare în sistemul digestiv al sugarului. Ne referim la ele ca fiind niște bacterii „prietenoase”. De ce este importantă suplimentarea cu probiotice? Întrucât ajută la colonizarea cu bacterii bune, la echilibrarea microbiotei intestinale în curs de dezvoltare și la sprijinirea sistemului digestiv și imunitar (7).
Prebioticele sunt fibre ce hrănesc bacteriile bune din sistemul digestiv, menținând sănătatea florei intestinale și susținând imunitatea. Prebioticele ajută la dezoltarea activității bacteriilor benefice prezente la nivelul intestinelor, precum bifidobacteria, lactobacillus.
Nutricia susține prin această campanie educațională informarea corectă a părinților cu privire la impactul nașterilor prin cezariană asupra sănătății copilului. Nou-născutul care vine pe lume prin cezariană are nevoi nutriționale diferite în comparație cu micuții născuți natural.
Puteți găsi mai multe informații necesare viitoarelor mămici și pe site-ul www.aptanutricia.ro unde Nutricia pune la dispoziție și un serviciu gratuit de consultații la care mamele pot suna/ trimite un e-mail sau scrie direct pe site și să ceară sfaturi specialiștilor pe diferite subiecte.
Surse:
(1) – Institutul Național de Statistică
(2) – https://bmcpregnancychildbirth.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12884-016-0876-1
(3) – Ghidul pentru alăptare – Jack Newman
(4) – https://www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/infectio-ro/microbiota-intestinala-reconfigureaza-frontierele-cunoasterii-id-678-cmsid-67
(5) – Neu J, Rushing J: Caesarian versus vaginal delivery: long-term infant outcomes and the hygiene hypotesis. Clin Perinatol 2011;38;321-331
(6) – https://www.healthline.com/nutrition/why-bifidobacteria-are-good#TOC_TITLE_HDR_4
(7) – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7472904/
Sursă FOTO: iStock
