Alăptarea după vârsta de 1 an. Fie că vorbim de alăptare după vârsta de 1 an, 2 ani, 3 ani, 4 ani și așa mai departe, vorbim despre beneficii. Alăptarea este la fel de veche ca umanitatea însăși.
Astăzi știm aproape toate beneficiile pe care laptele matern le are, datorită sutelor de cercetări și articolelor care vorbesc despre asta. Știm că are multiple proprietăți și avantaje atât pentru copil, cât și pentru mamă. Componentele sale fac ca laptele matern să fie cel mai bun aliment pentru nou-născut, dar despre asta s-a tot discutat.
Alăptarea copiilor a fost o problemă recurentă și fiecare epocă și cultură a avut factori de condiționare proprii. Codul lui Hammurabi conținea reglementări privind practica alăptării, la fel cum în secolul al XVIII-lea hrănirea era asigurată de așa zisele wet nurses (doici), deoarece mamele din acea vreme doreau să-și mențină frumusețea.
Alăptarea după vârsta de 1 an
Studiile raportează că motivele prezentate de mame pentru încetarea alăptării includ: percepția că producția de lapte a fost insuficientă; lipsa cunoștințelor despre valoarea nutrițională a laptelui uman pentru copil; prezența unui disconfort datorat ragadelor mamare. Aceleași studii menționează că scăderea și abandonul alăptării sunt asociate cu lipsa de sprijin pentru mama care alăptează.
Aceste fenomene evidențiază necesitatea de a oferi mamelor informații în timp util, ideal încă din timpul sarcinii despre beneficiile alăptării, atât pentru copil, mamă, cât și pentru familia acestora.
Alăptarea după vârsta de 1 an. Cât e recomandat să alăptăm?
Nu există o vârstă maximă până la care e recomandat să alăptăm.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă și după momentul diversificării „continuarea alăptării frecvente, la cerere până la vârsta de 2 ani sau peste”.
Dacă ar fi să studiem comportamentul și durata alăptării la strămoșii noștri, am constata că, în general, înțărcarea copiilor se producea când copiii renunțau singuri la a mai fi alăptați. Acest lucru se petrecea undeva între vârsta de 2 ani și jumătate și 7 ani. Ca atare nu este nimic ciudat sau exagerat în a-ți alăpta copilul după vârsta de 1 an.
Alăptarea după vârsta de 1 an. Mituri legate de alăptarea prelungită după vârsta de 1 an
Din păcate, societatea contemporană a atribuit un stigmat alăptării după această vârstă, stigmat care vine la pachet cu o serie de informații eronate care fac multe mame să se simtă presate să înțarce.
Iată principalele mituri care vizează alăptarea după vârsta de 1 an:
- laptele matern devine „apă chioară”
- laptele matern nu mai oferă niciun nutrient copilului
- nu mai există niciun avantaj pentru mamă și copil dacă continuă alăptarea
- copiii alăptați prelungit nu devin independenți
Toate informațiile de mai sus sunt false, iată care sunt beneficiile continuării alăptării și după vârsta de 1 an.
Alăptarea după vârsta de 1 an. Laptele matern oferă nutrienți și după vârsta de 1 an
Începând cu vârsta de 1 an laptele (indiferent că vorbim de lapte matern sau lapte praf) nu mai reprezintă principala sursă de nutrienți din alimentația copilului, locul central fiind ocupat de alimentele solide.
Cantitatea de lapte consumată de copil scade în mod natural, fiind un fenomen normal. Lactația mamei scade și ea în mod fiziologic. Laptele matern, după vârsta de 1 an NU se transformă în „apă chioară”.
Studii efectuate în țări în curs de dezvoltare (Gambia), arată că alăptarea în intervalul 15-18 luni a furnizat copiilor:
- 70% din necesarul de vitamina A ,
- 40% din necesarul de calciu
- 37% din necesarul de riboflavină. (Prentice et al, 2000)
Laptele matern după 1 an, sursă de calorii
Nivelul de grăsimi din laptele matern al mamelor ce au alăptat mai mult de 1 an este semnificativ mai mare decât în cazul alăptării pe perioade mai scurte de timp. Grăsimile reprezintă principala sursă de calorii din laptele matern de care poate beneficia un copil mai mare.
Alăptarea după vârsta de 1 an. E ceva în neregulă dacă nu doresc să alăptez mai mult de un an?
Durata recomandată a alăptării nu impune obligativitatea de a alăpta un număr definit de ani.
Dacă din diverse motive nu dorești sau nu reușești să alăptezi conform recomandărilor medicale, e important să înțelegi că orice alăptare (chiar și inițierea alăptării după naștere) aduce beneficii copilului și mamei.
Aspecte precum starea de sănătate, nivelul de inteligență, dezvoltarea emoțională sunt multifactoriale. Alăptarea este doar un element din mulțimea de factori implicați.
Referințe:
- Section on Breastfeeding. Policy Statement: Breastfeeding and the Use of Human Milk. Pediatrics. 2022.
- Breast milk macronutrient components in prolonged lactation. Nutrients. 2018.
- Breastfeeding benefits both baby and mom. Centers for Disease Control and Prevention. 2023.
- Vaccines and pregnancy: 8 things you need to know. Centers for Disease Control and Prevention. 2023.
- Breastfeeding is associated with a reduced maternal cardiovascular risk: Systematic review and meta-analysis involving data from 8 studies and 1 192 700 parous women. Journal of the American Heart Association. 2022.
- Breastfeeding your baby. American College of Obstetricians and Gynecologists. 2023.
- The science of breastfeeding and brain development. Breastfeeding Medicine. 2017.
- Does breastfeeding reduce vaccination pain in babies aged 1 to 12 months?. Cochrane. 2020.
- Maternal plasma levels of oxytocin during breastfeeding-A systematic review. PLoS One. 2020.
