Pentru multe mămici, alăptarea vine cu emoții, întrebări, oboseală, bucurii și uneori multă presiune. Dincolo de toate acestea, cercetătorii continuă să studieze modul în care laptele matern poate influența dezvoltarea copiilor în primii ani de viață.
Cuprins:
Un studiu realizat în Norvegia a analizat o posibilă legătură între alăptare și simptomele asociate cu ADHD la copii. Mai exact, cercetătorii au observat că micuții care au fost alăptați exclusiv în primele șase luni de viață au avut, în cadrul acestui studiu, mai puține simptome precum neatenția, hiperactivitatea sau impulsivitatea.
Este important de spus de la început că studiul nu afirmă că alăptarea previne ADHD. Rezultatele arată doar o asociere, adică o legătură observată între alăptare și un nivel mai redus al anumitor simptome.
Ce este ADHD și de ce sunt importante primele semne
ADHD, adică tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate, poate include dificultăți de concentrare, agitație, impulsivitate sau probleme în menținerea atenției. La copiii mici, aceste semne pot fi uneori greu de diferențiat de energia firească a vârstei.
De aceea, specialiștii se uită cu atenție la factorii care pot influența dezvoltarea creierului în primii ani de viață. Alăptarea este unul dintre acești factori studiați, mai ales pentru că laptele matern conține numeroase substanțe nutritive și componente biologic active.
Ce a analizat studiul din Norvegia
Cercetarea a fost realizată de specialiști de la Universitatea din Bergen și a inclus informații despre peste 37.000 de copii născuți în Norvegia între anii 1999 și 2009.
Copiii au fost urmăriți la mai multe vârste: 3 ani, 5 ani și 8 ani. Cercetătorii au comparat datele despre perioada în care aceștia au fost alăptați cu simptomele asociate ADHD observate ulterior în copilărie.
Au fost luate în calcul atât alăptarea în general, cât și alăptarea exclusivă. Alăptarea exclusivă înseamnă că bebelușul primește doar lapte matern, fără formulă de lapte praf, apă, ceai sau alte alimente, în primele luni de viață.
Copiii alăptați au avut mai puține simptome asociate ADHD
Potrivit rezultatelor, orice formă de alăptare a fost asociată cu un nivel mai scăzut al simptomelor ADHD. Totuși, asocierea a fost mai evidentă atunci când alăptarea a durat mai mult și, mai ales, atunci când bebelușii au fost alăptați exclusiv.
Cea mai puternică legătură a fost observată la copiii care au fost alăptați exclusiv până la vârsta de șase luni. Aceștia au prezentat mai puține simptome de neatenție, hiperactivitate și impulsivitate, comparativ cu alți copii din studiu.
Pentru mămici, această informație poate fi utilă, dar trebuie privită cu echilibru. Alăptarea poate susține dezvoltarea copilului, însă nu este singurul lucru care contează și nu oferă o garanție medicală împotriva ADHD.
Diferențe observate între fete și băieți
Un detaliu interesant remarcat de cercetători a fost diferența dintre fete și băieți. În cazul fetelor, legătura dintre alăptare și un număr mai mic de simptome ADHD a fost mai puternică la toate vârstele analizate.
Acest lucru nu înseamnă că băieții nu pot beneficia de alăptare sau că fetele sunt protejate complet. ADHD este o tulburare complexă, influențată de mai mulți factori, inclusiv genetici, neurologici și de mediu.
Cu alte cuvinte, dezvoltarea copilului nu depinde de un singur element. Contează istoricul familial, modul în care se dezvoltă creierul, mediul de acasă, rutina, somnul, alimentația, relațiile cu părinții și multe alte aspecte.
De ce ar putea ajuta laptele matern dezvoltarea creierului
Laptele matern este adesea numit un aliment viu, deoarece conține mult mai mult decât nutrienți de bază. În compoziția lui se găsesc vitamine, grăsimi importante pentru creier, componente imunitare, prebiotice, probiotice și alte substanțe care pot susține dezvoltarea sănătoasă a bebelușului.
În primele luni de viață, creierul copilului trece printr-o perioadă intensă de creștere și maturizare. De aceea, alimentația din această etapă poate avea un rol important.
Totuși, mecanismele exacte prin care alăptarea ar putea fi legată de simptome mai reduse de ADHD nu sunt încă pe deplin înțelese. Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a afla ce se întâmplă, de fapt, în organism și în dezvoltarea creierului.
Recomandările privind alăptarea exclusivă
Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață, atunci când acest lucru este posibil. După această vârstă, alăptarea poate continua împreună cu introducerea treptată a alimentelor potrivite pentru vârsta copilului.
Pentru multe mame, însă, alăptarea nu este întotdeauna ușoară. Pot apărea dureri, ragade, atașare dificilă, lactație insuficientă, oboseală, probleme medicale sau situații personale care fac alăptarea imposibilă sau foarte grea.
De aceea, astfel de studii trebuie citite cu blândețe. Ele oferă informații valoroase, dar nu trebuie transformate într-un motiv de vinovăție pentru mamele care nu au putut sau nu au ales să alăpteze.
Studiul arată o asociere, nu o certitudine
Poate cel mai important mesaj este acesta: studiul nu dovedește că alăptarea previne ADHD. Fiind un studiu observațional, el arată că există o legătură între alăptare și mai puține simptome asociate ADHD, dar nu poate demonstra că alăptarea este cauza directă.
În viața reală, ADHD poate apărea și la copii alăptați, la fel cum mulți copii care nu au fost alăptați nu vor avea ADHD. Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare, propria moștenire genetică și propriul mediu în care crește.
De aceea, părinții nu ar trebui să tragă concluzii radicale, ci să privească rezultatele ca pe o piesă dintr-un puzzle mai mare.
Ce pot reține mămicile din acest studiu
Pentru părinți, concluzia poate fi formulată simplu: alăptarea, în special alăptarea exclusivă în primele șase luni, a fost asociată în acest studiu cu mai puține simptome de ADHD la copii.
Aceasta nu înseamnă că alăptarea este o garanție și nici că mamele care nu au alăptat au făcut ceva greșit. Înseamnă doar că laptele matern poate fi unul dintre factorii care susțin dezvoltarea copilului în primii ani de viață.
Dacă ești însărcinată, proaspătă mămică sau te pregătești pentru alăptare, discută cu medicul pediatru, cu un consultant în alăptare sau cu moașa ta. Sprijinul potrivit poate face o mare diferență, mai ales în primele săptămâni.
Alăptarea rămâne un subiect important pentru sănătatea și dezvoltarea bebelușului. Studiul din Norvegia aduce o informație interesantă: copiii alăptați, mai ales cei alăptați exclusiv până la șase luni, au avut mai puține simptome asociate ADHD în copilărie.
Totuși, rezultatul trebuie înțeles corect. Nu vorbim despre o metodă sigură de prevenție, ci despre o asociere observată de cercetători. ADHD este influențat de numeroși factori, iar dezvoltarea unui copil nu poate fi explicată printr-un singur lucru.
Pentru mămici, mesajul cel mai sănătos este acesta: alăptarea poate aduce beneficii, dar maternitatea nu se măsoară doar în luni de alăptare. Contează iubirea, grija, atenția, sprijinul și felul în care copilul este crescut zi de zi.
Vezi și: Alăptarea după vârsta de 1 an. Beneficii pentru copil | Demamici.ro
Vezi și: Cele mai frecvente greșeli pe care le poți face atunci când alăptezi. Ce trebuie să știi despre alăptare | Demamici.ro
