Autismul, primele semne îngrijorătoare. Interviu cu Violeta Mihalașcu, psiholog clinician și analist comportamental | Demamici.ro

Autismul, primele semne îngrijorătoare. Interviu cu Violeta Mihălașcu, analist comportamental și terapeut în terapie cognitiv-comportamentală | Demamici.ro

Autismul, primele semne îngrijorătoare. Interviu cu Violeta Mihalașcu, psiholog clinician și analist comportamental. În ultimii ani, numărul părinților români care au primit vestea că fiul sau fiica lor are o tulburare de spectrul autist a tot crescut. Primii ani din viața unui copil pot ascunde probleme, la început insesizabile. Odată cu apariția primelor simptome, părinții își ridică semne de întrebare.

Dezvoltarea întârziată a limbajului, dezinteresul față de oameni și socializare, ticuri, reacții de teamă sunt doar câteva dintre elementele care stârnesc îngrijorare în rândul părinților și care îi trimit cu gândul către autism. Dezbatem acest subiect, extrem de cuprinzător, împreună cu Violeta Mihalașcu, psiholog clinician și analist comportamental. 

Autismul, primele semne îngrijorătoare. Interviu cu Violeta Mihălașcu, analist comportamental și terapeut în terapie cognitiv-comportamentală | Demamici.ro

Autismul, primele semne îngrijorătoare. Interviu cu Violeta Mihalașcu, psiholog clinician și analist comportamental

1. Ce este autismul? De ce apare? Îl pot preveni?

Autismul este o tulburare de neurodezvoltare care afectează comunicarea, copilul are dificultăți de comunicare verbală dar și nonverbală, prezintă dificultăți de interacțiune socială, nu doar cu cei de aceeași vârstă dar și cu părinții sau aparținătorii.

Pe lângă acestea, apar și dificultăți senzoriale manifestate prin comportamentele de autostimulare (cele mai cunoscute ar fi mersul pe vârfuri, fluturatul mânuțelor, uitat cu coada ochiului la obiecte, uitat la părți din obiecte aflate în mișcare, de exemplu o mașinuță în loc să fie folosită la joacă va fi întoarsă cu roțile în sus și copilul se va uita la modul în care roțile se învârt).

În plus, apar și stereotipii, comportamente inflexibile și nefuncționale, copilul are reacții extrem de negative când merge într-un loc nou, vrea să meargă mereu pe același drum către casă sau grădiniță, dorește mereu să se îmbrace cu aceleași lucruri. Până aici părinții pot spune: „dar și al meu face x comportament” și este perfect adevărat. Ele nu sunt comportamente nepotrivite prin simpla lor manifestare, ci prin frecvența cu care copiii cu autism le fac, durata și intensitatea de asemenea. Din acest motiv este important să fie consultat un specialist pentru diagnosticare, pentru ca prin experiența sa clinică va putea să pună un diagnostic corect.

Încă nu s-a descoperit cauza autismului, astfel ca nu se poate cunoaște încă motivul apariției și nici nu se poate stabili în mod corect ce putem face pentru a-l preveni. Sperăm ca în viitorul nu foarte îndepărtat, știința să poată răspunde la această întrebare.

2. Cât de timpuriu poate fi diagnosticat autismul?

Deși diagnosticul oficial se dă după vârsta de 2 ani, copilul mai mic de 2 ani poate fi evaluat atunci când părintele are anumite îngrijorări. Chiar și înaintea vârstei de 2 ani se pot observa o pasivitate excesivă manifestată prin absența plânsului, absența mișcărilor, lipsa de interes fată de mediul înconjurător, nu se trezește peste noapte în primele luni de viață; sau putem vorbi de activitate excesivă, adică plânge foarte des deși nu sunt cauze evidente de stres și e foarte greu de calmat de către părinți. Se poate observa o opoziție crescută la hrănire, un procent foarte mare din copiii cu autism prezintă dificultăți alimentare severe: refuzul alimentației la sân, refuzul tranziției la biberon sau trecerea de la mâncare lichidă la cea solidă.

La vârste mai mari, tulburările alimentare se observă în alimentație prin hrănirea după un tipar de tip:

  • culoare (mănâncă doar alimente de o singură culoare, sau de culori diferite care nu trebuie să se amestece/atingă)
  • textură (doar alimente tari sau moi)
  • particularități de pregătire (gătite într-un anumit fel)
  • particularități de gust (nu mănâncă mâncare gătită), etc.

Se mai poate observa o preferință de a interacționa, observa obiecte mai mult decât cu persoane. Reacționează slab la vocea părintelui, nu întoarce capul, nu răspunde la nume, nu zâmbește și nu gângurește. Trebuie făcută o distincție între copii care pot avea o problema cu auzul, ei vor avea reacții afectuoase normale în prezența părintelui, chiar dacă nu și la adresarea verbală. E nevoie de un control de auz (audiogramă).

Se pot observa dificultăți de dezvoltare motorie, pot avea hipotonie (tensiune musculară redusă, laxitate) sau doar o dezvoltare mai lentă. Acesta nu este un criteriu pentru autism, însă copiii care au astfel de întârzieri pot avea și alte tulburări și este necesară o evaluare specializată.

O parte din copiii cu autism pot avea sensibilități senzoriale tactile, iar acestea se pot manifesta prin supraîncărcare senzorială la orice contact fizic și acesta poate fi neplăcut pentru ei și îl vor evita. Acest lucru este neplăcut pentru părinte, căci poate fi perceput ca o respingere și trebuie adresate întrebări unui specialist.

3. Care sunt primele semne/simptome care ar trebui să ne îngrijoreze?

Toate. Toate sunt importante pentru că fiecare din ele pot produce efecte negative pe termen lung în dezvoltarea copilului dacă nu sunt abordate prin intervenție specializată. Însă fiecare părinte este activat de un set diferit de simptome, fiecare în funcție de personalitatea lui, de experiență și dacă acesta este singurul copil sau dacă părinții mai au și alți copii care au avut o dezvoltare tipică (adică a parcurs etapele de dezvoltare în limitele potrivite vârstei).

Părinții care sunt la primul copil au tendința să aștepte mai mult până se adresează unui specialist, găsind mai multe explicații acceptabile pentru ei ca să explice dificultățile copilului.

Autismul, primele semne îngrijorătoare. Interviu cu Violeta Mihălașcu, analist comportamental și terapeut în terapie cognitiv-comportamentală | Demamici.ro

4. Există un test pe care îl putem face copilului nostru încât să observăm dacă sunt probleme de acest fel?

Da, testul de psihodiagnostic ADOS (Autism Disorder Observation Schedule). Este un test considerat standardul de aur la nivel internațional în procesul de diagnosticare al autismului împreună cu alte 2 teste (ADIR- Autism Diagnostic Interview-Revised si SCQ – Social Communication Questionnaire). Testul trebuie aplicat de un specialist cu experiență în domeniul autismului și interpretat împreună cu informațiile legate de dezvoltarea copilului pentru a nu se face erori de diagnosticare.

În cadrul Asociatiei Helpautism, oferim evaluări gratuite atât la medicul psihiatru cât și la psihologul clinician. Pentru a afla detalii despre evaluarea gratuită parinții care au îngrijorări pot suna la numărul de telefon: 0371.184.067.

5. Educatoarea copilului meu îl suspectează de autism. Ce fac? Cum procedez mai departe?

În primul rând luați îngrijorările în mod serios. Este posibil ca îngrijorările legate de autism să nu însemne un diagnostic de autism, până copilul nu este văzut și de un specialist din domeniul dezvoltării copilului (Psihiatru si psiholog clinician), însă îngrijorările educatorului pot fi semnalul pentru ceva ce nu funcționează în regulă cu copilul și acestea trebuie luate în serios, iar copilul trebuie ajutat să le depășească.

6. Există vreo legătură între vaccinare și autism? Mit sau realitate?

Nu cunoaștem vreo legătură, însă în mod sigur vaccinul nu provoacă autism. Această polemică a clocotit încă de când studiul compromis, discreditat si cu toate acestea foarte publicat al gastroenterologului Andrew Wakefield, care a apărut in revista The Lancet in 1998, a sugerat o corelație între vaccinul pentru pojar, oreion și rubeola și autism.

Studii majore realizate în întreaga lume și care au implicat numere foarte mari de oameni nu au găsit nicio legătură între vaccinurile copilăriei și autism. Între timp, un studiu american recent a abordat o îngrijorare rămasă a părinților care au deja un copil cu autism și își fac probleme pentru imunizarea copilului mai mic: dacă vaccinurile cauzează autism la acei oameni predispuși să dezvolte această tulburare?

Chiar și în aceste cazuri, nu vaccinul este cel care crește riscul, conform cercetării publicate in Journal of the American Medical Association, în aprilie 2015. Acest studiu, bazat pe datele firmelor de asigurări de sănătate despre nu mai puțin de 95727 de copii, i-a urmărit de la naștere până la vârsta de 5 ani, între 2001 si 2012, colectând date și despre frații lor mai mari. A stabilit că două procente dintre copii aveau un frate mai mare cu autism, iar aceste două procente aveau aceeași probabilitate de a dezvolta autism, indiferent dacă făceau vaccinul sau nu.

Pe Violeta Mihalașcu, psiholog clinician și analist comportamental, o puteți contacta la numărul de telefon: 0765 266 749 sau pe adresa de e-mail: violetamihalascu@yahoo.com. În social media, o găsiți pe Facebook și Instagram.

Interviu realizat de Cristina Doroș.

Surse:

https://helpedu.ro/cursuri-categorie/cursuriaba/
https://www.helpautism.ro
https://www.revistadeautism.ro/09-11-2018-simptomele-timpurii-ale-pre-autismului-la-bebelusi/
https://www.autismspeaks.org/autism-diagnosis-criteria-dsm-5
https://helpautism.ro/shop/produs/gandesc-in-imagini-temple-grandin/
https://helpautism.ro/shop/produs/creierul-autist-temple-grandin-richard-panek/
https://helpautism.ro/shop/produs/cum-sa-cresti-fericit-copil-autism-jessie-hewitson/
https://editurafrontiera.ro/produs/steve-silberman-neurotriburi-istoria-uitata-a-autismului/
https://editurafrontiera.ro/produs/autism-motivatie-si-recompensa-copii/