Diversificarea la bebeluși reprezintă o etapă cheie în dezvoltarea copilului mic, cu impact semnificativ în construirea unui stil de viață echilibrat și sănătos, pe termen lung. Înainte de a oferi alimente solide sugarilor, mamele trebuie să fie receptive la sfaturile avizate în legătură cu modul corect în care se face diversificarea la bebeluși. Având în vedere importanța acestui subiect, am stat de vorbă cu Dr. Diana Voican, medic pediatru, specializare Nutriție pediatrică, Director medical al programului „Sănătos de mic”. Vă invităm să citiți răspunsurile la cele mai frecvente întrebări despre diversificare. Un interviu realizat în colaborare cu Asociația SAMAS.
Despre diversificarea la bebeluși, cu Dr. Diana Voican, medic pediatru, specializare Nutriție pediatrică, Director medical al programului „Sănătos de mic”
R: Când se poate începe diversificarea bebelușului?
Dr. Diana Voican: Diversificarea sau alimentația complementară poate fi inițiată în jurul vârstei de 6 luni, mai exact, între 17 și 26 de săptămâni. Este recomandat ca diversificarea să înceapă cu legume, inițial pasate, sub formă de piure, apoi bucățele moi, urmată de fructe și apoi alte alimente conform schemelor recomandate de specialiști.
Este importantă o abordare corectă a diversificării deoarece această etapă face parte din acele „prime 1000 de zile”, perioadă definitorie pentru dezvoltarea ulterioară a bebelușului și a copilului. Obiceiurile alimentare încep să se formeze încă din această etapă, continuă ulterior în anii copilăriei și se definitivează până la vârsta de adult. Formarea unor obiceiuri alimentare corecte în prima parte a vieții este hotărâtoare pentru o dezvoltare armonioasă, pentru adoptarea unui stil de viață sănătos ulterior și menținerea unei stări de sănătate optime a organismului.
R: În ce cazuri se recomandă diversificarea precoce, înaintea împlinirii celor 6 luni de viață?
Dr. Diana Voican: Diversificarea precoce, înainte de 4 luni nu este recomandată. Până la această vârstă organismul copilului nu este suficient dezvoltat, sistemul digestiv al bebelușului este încă imatur și nepregătit pentru a primi, digera și metaboliza alte alimente în afară de lapte.
Diversificarea mai devreme de 6 luni (începând cu 17 săptămâni) se poate face doar dacă sugarul începe să prezinte interes pentru mâncare, poate sta bine în șezut, este cooperant și acceptă lingurița.
Înainte de această perioadă, de altfel chiar până la vârsta de un al a copilului, nu este recomandată introducerea laptelui de vacă sau capră ca substitut pentru alăptare sau formulă, excepție făcând perioada de diversificare când poate fi folosit în preparate.
R: Care sunt alimentele recomandate pentru începerea diversificării?
Dr. Diana Voican: Este recomandat ca diversificarea să înceapă cu legume, inițial pasate sub formă de piure sau o supă mai groasă, apoi bucățele moi, urmează fructele, ulterior carne, pește și ouă, produse lactate, astfel încât, în jurul vârstei de 1 an bebelușul să primească alimente din toate grupele alimentare. În tot acest timp trebuie păstrate și mesele de lapte matern sau formulă adaptată vârstei sugarului.
R: Pasat sau bucăți? Recomandați diversificarea naturală (autodiversificare)?
Dr. Diana Voican: Inițial, bebelușului i se vor oferi alimentele sub formă pasată, mai ales dacă încă nu i-au apărut dinții, apoi i se vor oferi bucăți pe care el să le poată lua cu mâna.
Autodiversificarea este o modalitate mai nouă de a trece la o alimentație complementară și nu este potrivită și acceptată de orice bebeluș. Ar trebui îndeplinite câteva condiții: să fie prezentă dentiția, bebelușul să fie cooperant și să accepte bucățile de hrană, să existe supraveghere permanentă. Consider că metoda clasică este mai corectă și mai ușor de aplicat, mai ales la bebelușii mai mici.
R: Cum ne dăm seama că bebelușul s-a săturat?
Dr. Diana Voican: Dacă bebelușul se satură nu va mai deschide gurița, va întoarce capul sau, dacă totuși a primit mâncarea în guriță, nu o va înghiți și o va plimba în gură sau o va da afară. Există bebeluși „mâncăcioși”, care mănâncă tot ce li se oferă și bebeluși mai pretențioși, care acceptă mai greu și în cantități mai mici alimentele. De regulă instinctul lor funcționează chiar și la aceste vârste mici și sugarii „știu” câtă mâncare le trebuie. În cazul în care curba ponderală este ascendentă și se încadrează în percentilele normale, nu sunt motive de îngrijorare în niciuna dintre cele două situații.
Despre diversificarea la bebeluși, cu Dr. Diana Voican, medic pediatru, specializare Nutriție pediatrică
R: Ce ar trebui să bea bebelușul? Ce părere aveți despre sucurile de fructe?
Dr. Diana Voican: Diversificarea înseamnă introducerea treptată a alimentelor solide pe lângă mesele de lapte care trebuie păstrate și după vârsta de 1 an (minim 2-3 mese de lapte matern sau formulă adaptată vârstei).
Bebelușii trebuie să înceapă să bea apă o dată cu începerea diversificării.
Sucul de fructe poate fi oferit uneori în diversificarea mai precoce, da nu înainte de 17 săptămâni sau atunci când este nevoie de o hidratare suplimentară: în stări febrile, vara, când temperatura exterioară este mare. În mod normal se recomandă ca fructele să fie consumate întregi, la copilul mai mărișor chiar cu coajă, pentru a beneficia de un aport mai mare de nutrienți, în special de fibre, concentrate în coajă. Fibrele reprezintă acea grupă de carbohidrați care asigură un tranzit intestinal normal, contribuind la formarea bolului fecal. Ele se numesc și prebiotice și asigură hrană probioticelor, contribuind la popularea intestinului cu o floră sănătoasă.
R: Ce alimente nu ar trebui oferite copilului mai mic de un an? Care sunt riscurile?
Dr. Diana Voican: Copilul mai mic de 1 an nu ar trebui să primească:
- miere: poate conține spori din bacteria Clostridium botulinum care provoacă botulismul, iar sistemul imunitar al bebelușului, încă imatur, nu îi poate face față;
- carne sau pește crude, afumate: pot provoca apariția toxiinfecțiilor alimentare sau a diverselor alergii;
- produse lactate nepasteurizate de tipul brânzeturilor moi: pot conține bacterii pentru care sistemul imunitar al bebelușului nu este pregătit;
- zahăr, bomboane, ciocolată: pentru a nu se obișnui cu gustul dulce;
- sare: maxim 1 g/zi deoarece rinichii bebelușului nu sunt pregătiți;
- lapte de vacă, capră, bivoliță etc: compoziția laptelui de animal nu este adecvată nevoilor bebelușului, în sensul că poate conține cantități prea mari de proteină, imposibil de metabolizat la nivel renal încă imatur, cantități mari de grăsimi și o structură inadecvată a acestora în ceea ce privește raportul grăsimi saturate vs grăsimi nesaturate sau o cantitate insuficientă de fier, facilitând apariția anemiilor prin carența acestui element mineral.
- Campania „Fiecare pui cu lăpticul lui” evidențiază nevoile speciale ale sugarilor, de creștere și dezvoltare armonioasă. Bebelușul trebuie să primească lapte matern sau formulă de lapte la mesele principale, iar laptele de vacă/capră poate fi folosit în preparate (griș, orez, budincă etc), neapărat fiert;
- preparate cu ouă crude: pot conține bacterii nocive pentru bebeluș;
- prăjituri, bomboane, dulciuri concentrate: se creează obișnuința cu zahărul în cantități mari;
- ciocolată sau alte preparate cu cacao concentrate: provoacă hiperactivitate, agitație sau insomie;
- băuturi carbogazoase: conțin zahăr și fosfor, provocând dezechilibre în structura osoasă;
- băuturi cu cofeină sau alcool.
Vezi și: Primii pași spre diversificare. Alimentația complementară – ghid OMS | Demamici.ro
