Izolarea acasa. Cum sa ai o relatie buna cu copilul tau. Sfaturi de la dr. Cornelia Paraipain, medic specialist in psihiatria copilului si adolescentului.
Perioada de izolare acasa inseamna si mai mult timp petrecut cu familia, cu copiii. Desi acest lucru poate fi privit ca un lucru bun, pe termen indelungat pot aparea in mod inevitabil tensiuni.
Daca copilul este mare si nu mai merge la gradinita sau la scoala, parintii preiau acum si rolul de educator sau profesor.
In plus, restrictiile sociale pot naste frustrari in randul copiilor, care nu inteleg foarte bine sau le este greu sa accepte faptul ca nu mai pot iesi afara sa se joace sau sa isi vada prietenii.
Acum, „acasa” s-a transformat in camin, in loc de joaca, in loc de relaxare si loc de studiu, iar pentru unii parinti si in loc de munca. La nivel emotional, acest lucru poate crea anumite dezechilibre, potrivit medicului specialist Cornelia Paraipan.
„Majoritatea părinţilor în zilele acestea trăiesc o luptă de supravieţuire pe un front denumit acasă, dar care nu mai e despre siguranţă. Prinşi între grijile financiare ale familiei şi păstrarea locului de muncă, asigurarea suportului emoţional pentru copiii lor, grija pentru sănătatea bunicilor, susţinerea procesului educaţional pentru copii, continuarea activităţilor profesionale şi nu în ultimul rând, grija faţă de partenerul lor şi chiar faţă de ei înşisi, aceşti adulţi se simt adesea copleşiţi şi obosiţi, se plâng de prea puţin timp şi mult prea multe responsabilităţi, cărora cu greu reuşesc să le mai facă faţă.
Să fii părinte în afara contextului de pandemie pare uneori o slujbă cu normă întreagă, iar în contextul actual e nevoie de şi mai multe abilităţi ca să poţi jongla cu toate aceste responsabilităţi.”, explica dr. Cornelia Paraipain, pentru adevarul.ro.
Izolarea acasa poate fi o provocare in relatia dintre parinti si copii. Profitati de aceasta perioada si apropiati-va mai mult de cei mici.
Discutati cu copilul dumneavoastra, vorbiti deschis despre ceea ce se intampla acum in lume si, adaptati informatiile pentru varsta lui, insa limitati expunerea copilului la informatii despre pandemie.
Mai presus de toate, nu priviti statul acasa ca pe o „trandavie”. Mentineti activitatile de familie in rutina de acasa si nu uitati sa va exercitati mai mult rolul de mama, si nu cel de profesoara.
Izolarea acasa. Sfaturile propuse de dr. Cornelia Paraipan pentru a trece cu bine de aceasta perioada
- Aş începe cu „Fiţi curioşi la ceea ce înţeleg copiii că se întâmplă şi oferiţi-le completări adaptate nivelului lor de înţelegere. În plus, despre cum puteţi vorbi cu copiii despre coronavirus găsiţi informaţii utile şi pe site-ul UNICEF.
- Limitaţi expunerea media la informaţii despre pandemie – informaţi-vă doar odată pe zi şi din surse sigure, abilitate să ofere informaţii valide.
- E normal să nu fiţi la fel de productivi ca înaintea pandemiei. Imaginaţi-vă că tocmai v-aţi întâlnit cu un urs în drumul spre muncă, iar în timp ce fugiţi sau vă luptaţi pentru a supravieţui acestei întâlniri, trebuie să răspundeţi la mail-urile de muncă sau îl ajutaţi pe copil să înţeleagă fracţiile şi tema la fizică.
- Nu prea are cum să funcţioneze. Şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu copiii dumneavoastră zilele acestea. Nici ei nu au cum să înveţe integrale ca şi cum viaţa lor ar depinde de asta. Ca să poţi învăţa, se aplică acelaşi principiu al singuranţei. Şi aşa cum pentru dumneavostră este dificil să vă îndepliniţi sarcinile de muncă, pentru că biroul s-a mutat în sufrageria casei, şi pentru copii este nevoie de adaptare la faptul că şcoala se desfăşoară acum în dormitor. Oferiţi copiilor o explicaţie adaptată nivelului lor de înţelegere despre impactul contextului pandemic asupra abilităţilor lor de a performa.
- Menţineţi sau creaţi rutine adaptate convieţuirii. Sentimentul de siguranţă are legătură cu predictibiliatea, cu a şti ce urmează să ni se întâmple. Predictibilitatea acasă pentru copii şi părinţi implică rutine, dar şi flexibilitate în aplicarea lor. Menţineţi mai degrabă rutinele de familie, chiar în defavoarea celor şcolare (rutina de somn, masa în familie, timpul de joacă şi activităţile de familie, etc).
- Este mai important pentru copii momentan ca acasă să fie mama, nu cea din rolul ei de profesoară de matematică, pentru că pierderea rolului de părinte ar induce nesiguranţă suplimentară unui copil deja aflat într-un context de adaptare. Iar atunci când perioada de autoizolare se va încheia, readaptarea copiilor ce nu au simţit că şi-au pierdut şi părintele, se va realiza mai uşor.
- Izolarea acasa. Schimbaţi perspectiva asupra situaţiei – aceasta este o oportunitate de învăţare despre cum reacţionăm la stres, despre cum funcţionează corpul nostru, despre ce e important să facem pentru sănătatea noastră. Şi despre faptul că binele nostru ţine şi de abilitatea de a avea individual grijă de propria persoană. Atât cât putem noi, în funcţie de vârstele noastre, dar şi de deprinderile de viaţă independente dobândite deja.
- Aveţi grijă şi de dumneavoastră ca să puteţi apoi avea grijă de alţii. Aduceţi-vă aminte că emoţiile nu sunt gânduri. Ele vin şi pleacă, nu rămân cu noi permanent, chiar dacă sunt foarte intense. Oferiţi pauze creierului, feriţi-l de informaţiile continue ce apar în jur. Amintiţi-vă să râdeţi, să vă oferiţi pauze alternativ cu partenerul, în care vă puteţi retrage pe balcon, să faceţi meditaţii. Sau puteţi dormi 20 de minute. Sau mânca ceva dulce, fără să vă simţiţi vinovat. Sau puteţi să vă rugaţi, dacă credinţa este o valoare pentru dumneavoastră. Consideraţi aceste momente ca fiind „masca de oxigen” din avion. Întâi trebuie să vă simţiţi dumneavoastră în siguranţă, ca să puteţi oferi siguranţă şi celor din jur.
- Menţineţi legătura cu cei dragi atât pentru dumneavoastră, cât şi pentru copil. Împărtăşiţi cu aceştia sentimentele şi îngrijorările, dar şi planurile de viitor, despre ce veţi face o dată ce va fi posibilă reîntoarcerea la rutina zilnică. Permiteţi copiilor să se vadă cu prietenii lor online, să vizioneze filme împreună cu aceştia, să se joace.
