Epidemie de rujeolă în România. Ministerul Sănătății a declarat, marți seară (5.12.2023), epidemie de rujeolă la nivel național, după ce s-au înregistrat aproape 2000 de cazuri în 29 de județe.
Rujeola sau pojarul este o infecție virală, extrem de contagioasă, provocată de virusul Morbillivirus.
Acesta afectează mai întâi tractul respirator, iar apoi se răspândește în restul corpului prin fluxul sanguin.
La copiii de până în 5 ani sau la bebeluși, rujeola poate avea o evoluție severă. Ministerul Sănătății a declarat epidemie la nivel național, pentru a accelera campania de vaccinare cu vaccinul ROR.
„Având în vedere creșterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum și numărul mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați, Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă”, arată un comunicat al Ministerului Sănătății.
Vaccinul ROR este vaccinul cu cea mai ridicată rată de refuz din România
Vaccinul ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, se administrează copiilor în cabinetul medicului de familie în două doze: prima doză la vârsta de 12 luni și a doua doză la vârsta de 5-7 ani.
Ministerul Sănătății a mai atras atenția, în contextul declarării epidemiei de rujeolă la nivel național, că reticența în fața vaccinării a dus la creșterea cazurilor de rujeolă.
Epidemie de rujeolă în România. Sunt aproape 2000 de cazuri la nivel național
Principalele cauze ale nevaccinării cu ROR (sursa: Institutul Național de Sănătate Publică):
1. Primul loc între motivele nevaccinării îl ocupă neprezentarea atât per total cât și separat, pe medii de rezidență. O valoare mai mare s-a înregistrat în mediul urban, diferența față de mediul rural fiind înalt semnificativă statistic.
2. Pe locul al doilea între motivele nevaccinării a fost „Născut/Plecat în străinătate”, atât per total cât și separat, pe medii de rezidență. O valoare mai mare s-a înregistrat în mediul rural diferența față de mediul urban fiind înalt semnificativă statistic.
3. Lipsa vaccinului ROR a ocupat locul al treilea între motivele nevaccinării atât per total cât și separat, pe medii de rezidență. O valoare mai mare s-a înregistrat în mediul rural diferența față de mediul urban fiind înalt semnificativă statistic.
4. Refuzul la vaccinarea cu a doua doză ROR reprezintă o pondere importantă între motivele nevaccinării înregistrând o valoare mai mare în mediul urban; diferența între mediile de rezidență este înalt semnificativă statistic.
Cel mai mare procent de copii cu refuz la vaccinarea cu a doua doză ROR din eșantionul studiat a fost înregistrat în județul Ilfov (25,1%), urmat de județele: Arad (19,6%), Tulcea (12,5%) Constanța (11,9%), Cluj (11,7%).
Doar în 2 județe (Brăila și Satu Mare) refuzul la vaccinarea cu doza a doua ROR nu a fost raportat ca motiv de nevaccinare corespunzătoare vârstei pentru niciunul din copiii cu antecedente vaccinale investigate.
5) Contraindiicațiile medicale la vaccinare au înregistrat valori aproximativ egale în mediul urban și în mediul rural, diferența nefiind semnificativă statistic față de mediul rural.
Referitor la procentul de copii cu contraindicații medicale temporare din eșantionul studiat, valorile nu diferă semnificativ statistic între mediile de rezidență (p = 0,2193) CI 95% [(- 0010706); 0046901], fiind aproximativ egale în mediul rural și în mediul urban.
O pondere mai mare a acestei cauze de nevaccinare corespunzătoare vârstei a fost raportată în județele: Argeș (26,7%), Sibiu (22,9%) Tulcea (20,2%) și Botoșani (18,6%).
Contraindicațiile medicale temporare nu au fost raportate ca motive de nevaccinare corespunzătoare vârstei pentru niciunul din copiii aparținând eșantionului studiat în județele: Bistrița – Năsăud, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova, Satu Mare.
Epidemie de rujeolă în România. Vaccinarea împotriva rujeolei, inclusă în schema națională pentru imunizarea copiilor
Ministrul sănătății Alexandru Rafila atrage atenția asupra faptului că tot mai mulți părinți au devenit reticenți în a-și mai vaccina copilul, iar această teamă a devenit și mai accentuată după pandemie.
„Acest trend descrescător este de vreo zece ani, el a început chiar prin 2009, după eșecul campaniei de vaccinare HPV, ulterior a fost amplificat de pandemie și oamenii sunt încă reticenți. Încercăm acum să facem și o campanie de informare prin intermediul mass-media, astfel încât părinții care nu își vaccinează copiii să o facă și să meargă la medicul de familie, să primească vaccinul care se găsește în cabinetele medicilor de familie”, a adăugat Rafila.
Prin declararea epidemiei rujeolă, Ministerul Sănătății vrea să încurajeze politica de vaccinare, dar și să aducă mici modificări la nivelul acesteia:
„Important este că această declarare a epidemiei nu înseamnă nimic altceva decât o schimbare pe termen limitat a politicii de vaccinare, în sensul că copiii cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni primesc o primă doză de vaccin – e un soi de vaccin suplimentar care se face mai devreme – încât ei să nu fie victime ale îmbolnăvirii, care în mod evident poate să aibă complicații sau chiar să ducă la deces, dar lucrul acesta e greu de acceptat mai ales că boala e prevenibilă”, a mai precizat ministrul, într-o intervenție la un post televizat.
Ce este rujeola?
Rujeola este o boală respiratorie severă, foarte contagioasă, iar complicațiile sunt foarte frecvente și grave: unul din patru copii ajunge la spital din cauza gravității bolii, unul din o mie de cazuri prezintă inflamație a creierului (ce poate duce la deteriorarea funcției creierului) și unul sau două cazuri din o mie se pot solda cu deces, în ciuda celor mai bune îngrijiri medicale.
Deși un vaccin extrem de eficient a fost introdus în urmă cu 50 de ani, epidemiile apar periodic în întreaga lume, din cauza lacunelor de imunizare, iar rujeola rămâne una dintre principalele cauze de deces la copiii din întreaga lume.
Vaccinarea împotriva rujeolei a fost introdusă în Programul Național de Vaccinare (PNV) din România în 1979 și se realizează în prezent cu vaccinul combinat RRO (rujeolă-rubeolă-oreion), administrat într-o schemă de 2 doze (la vârsta de 12 luni și la vârsta de 5 ani).
La fel ca majoritatea vaccinărilor incluse în PNV, vaccinarea cu RRO este efectuată de medicii de familie. După introducerea vaccinării antirujeolice în Programul National de Vaccinare, numărul cazurilor de îmbolnăvire a scazut considerabil în perioada 2000 – 2008 (de la 150 – 160 cazuri/100000 locuitori la 1 caz/100000 locuitori)
Rujeola este o boală prevenibilă prin vaccinare și, în concluzie, vaccinarea cu RRO previne îmbolnăvirea și complicațiile consecutive (inclusiv decesul), permite evitarea apariției focarelor și împiedică evoluția acestora către epidemii ce pot avea un impact socio-economic considerabil. Neprezentarea la vaccinarea cu RRO duce la scăderea acoperirilor vaccinale și la creșterea considerabilă a numărului de copii nevaccinați, fenomen care duce, în timp, la apariția epidemiilor de rujeolă.
Vezi și: Totul despre vaccinarea cu ROR (RUJEOLĂ, OREION, RUBEOLĂ) | Demamici.ro
