Câte ouă poate mânca de Paște copilul? Oul poate fi inclus în alimentația copilului mic încă din primele săptămâni ale diversificării. Și cum de Paște în ficare casă există ouă fierte, colorate frumos, există posiblitatea ca cei mici să își dorească să mânănce mai multe ouă decât în mod nobișnuit. Însă… câte ouă poate consuma un copil? Ce beneficii au ouăle?
După vopsire, ouăle ar trebui cosumate în maximum o săptămâna, în condițiile în care au fost păstrate la frigider. De asemenea, acestea nu trebuie să fie consumate dacă au fost ținute mai mult de 2 ore la temperatura camerei.
Câte ouă poate mânca de Paște copilul? Beneficiile consumului de ouă
Specialiștii spun că ouăle pot fi consumate de către copii, mai ales că au numeroase beneficii:
- Conțin proteine de înaltă calitate, cu nouă aminoacizi esențiali;
- Oul este o sursă bună de omega-3. Omega-3 joacă un rol important în modul în care funcționează membranele celulare, inima și creierul, și protejează ochii;
- Oul conține colină, un nutrient care contribuie în principal la dezvoltarea sănătoasă a creierului. Colina este necesară pentru a sintetiza neurotransmițătorul acetilcolină și este, de asemenea, o componentă a membranelor celulare.
- Oul are efect antioxidant. Vitamina A, vitamina E și seleniul ajută, de asemenea;
- Ajută la gestionarea greutății deoarece au un conținut relativ scăzut de calorii.
În cazul copiilor, consumul unui ou pe zi/ 7 ouă pe săptămână aduce nutrienți de calitate și nu afectează cu nimic sănătatea acestora. Este important ca mesele să fie echilibrate nutrițional, iar cantitatea de ouă consumată într-o zi trebuie să fie în concordanță cu celelalte mese din ziua respectivă.
Mai multe studii recente identifică oportunitatea de a nu amâna introducerea oualelor în momentul diversificarii. O introducere întârziată nu are niciun beneficiu preventiv și poate influența negativ creșterea și bunăstarea psihologică a copiilor și a familiilor acestora. Ouăle trebuie să fie o parte regulată a dietei începând cu vârsta de aproximativ 6 luni și să nu fie introduse mai devreme de vârsta de 4 luni.
În momentul diversificarii, oul trebuie sa fie bine gătit și trebuie administrat începând cu cantități mici, în timp ce orice produse care conțin ouă crude trebuie evitate.
La sugarii cu dermatită atopică, în principal moderată până la severă, sau alergie alimentară este recomandabil să se efectueze testul cutanat de alergie la ou înainte de introducerea acestuia.
Dacă testul cutanat este pozitiv, trebuie luată în considerare efectuarea primei administrări a oului sub supraveghere medicală. În cele din urmă, nu trebuie să uităm că începerea diversificarii, depinde de dobândirea abilităților neuromotorii (cum ar fi controlul capului și a trunchiului, care permit mișcări corespunzatoare ale maxilarului, buzelor și limbii) și de modificările anatomice ale gurii, pentru a proteja sugarii de aspirație și sufocare.
Câte ouă poate mânca de Paște copilul? Alergia la ouă. Tot ce trebuie să știi
Alergia la ouă de găină este una dintre cele mai frecvente alergii alimentare din țările occidentale, iar rata acesteia este în creștere. Până acum s-a estimat că alergia la ou afectează între 1,6% și 10,1% și până la 9,5% dintre copii. Debutul are loc cel mai adesea înainte de prima aniversare. În general, s-a constatat că alergia la ou are o prevalență de 1,2–2,9% la vârsta de 2 ani.
Remiterea naturală a fost estimată în până la 80% din cazuri la vârsta de 3 ani și la 38-90% dintre copii cu vârsta cuprinsă între 5-6 ani. Hipersensibilitatea clinică HE este pierdută de 60% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani.
Povara alergiei la ou este grea, deoarece poate declanșa reacții anafilactice sau gastroenteropatie cronică severă. O dietă de eliminare poate provoca dezechilibru nutrițional și poate crește riscul de tulburari de creștere. Mai mult, alergia la ou reduce calitatea vieții prin limitarea activităților sociale ale copiilor și ale părinților, indiferent de severitatea simptomelor.
Oul este o parte de bază a dietei pediatrice. Acest lucru face importantă cunoașterea componentelor sale pentru a gestiona corect o dietă fără ouă. Pe lângă consumul de energie, acizi grași și proteine, evitarea oului reduce în principal aportul de vitamine B și vitamina D. Principalele componente constau din apă (76%), proteine (12%) și lipide (9,51%). În plus, conține și cantități reduse de carbohidrați (0,72%), minerale și vitamine.
Albușul de ou este principala componentă responsabilă pentru reacțiile alergice deși proteina din gălbenușul de ou poate fi, de asemenea, responsabilă. Este dificil să separi albușul de gălbenuș, însă, fără ca urme de proteină din albușul de ou să contamineze gălbenușul.
Oul conține vitamine, minerale, proteine de înaltă calitate cu un profil perfect de aminoacizi și grăsimi bune și alți nutrienți mai puțin cunoscuți. Aproape toate substanțele nutritive sunt conținute în gălbenuș. Cu toate acestea, 60% din proteinele de înaltă calitate din ouă se găsesc în albușul de ou. Principalele elemente ale albușului de ou sunt apa și proteinele. Albușul de ou constă în principal din aproximativ 90% apă în care sunt dizolvate aproximativ 10% proteine. Spre deosebire de gălbenuș, care este bogat în lipide, albușul de ou nu conține aproape deloc grăsimi și mai puțin de 1% carbohidrați.
Gălbenușul de ou este o emulsie omogenă, care conține proteine și lipide. Lipidele gălbenușului de ou cuprind 65% lipide neutre, 30% fosfolipide și 4% colesterol. Fosfolipidele reprezintă cea mai semnificativă componentă a lipidelor din ou și constau în 78% fosfatidilcolină (PC).
Dermatita atopică este frecvent legată de alergiile alimentare, în special de ouă, alergia la laptele de vacă și, iar în țările cu un consum mare, alergia la arahide. O alergie la ou mediată de IgE a fost găsită la 42% dintre copiii cu dermatita. Dermatita atopică poate fi diagnosticată cu 3,5 luni înainte de alergia la ou, iar severitatea eczemei este corelată cu o probabilitate mai mare de alergie ou.
Remiterea spontană și toleranța la ou este frecventă și apare la 60-75% dintre copii înainte de adolescență; cu toate acestea, povara bolii este severă în timpul copilăriei timpurii, deoarece simptomele includ vărsături, dureri abdominale, diaree și urticarie.
Vezi și: Tradiția Iepurașului de Paște. Semnificații și obiceiuri | Demamici.ro
Vezi și: Este drobul recomandat pentru copii? De la ce vârstă le putem oferi drob celor mici | Demamici.ro
