Ecografia transfontanelară. Tot ce trebuie să știi despre această investigație. Ecografia transfontanelară este o metodă de investigație a creierului nou-născutului sau a sugarului, fontanela devenind o fereastră ecografică pentru acest tip de examinare, adresată exclusiv nou-născutului și sugarului (celor care au fontanela deschisă).
Cuprins:
Această investigație este neinvazivă, neiradiantă, nedureroasă, ce poate fi efectuată după nașterea copilului, dar şi cât timp cel mic are fontanele.
Fontanela anterioară este cea mai utilizată, închiderea acesteia producându-se de obicei între 9 și 15 luni (uneori mai târziu). Se mai folosesc, în special la nou-născut, fontanelele posterioară și mastoidă (postero-laterală), prima disponibilă până spre 3 luni, iar ultima 1- 2 ani.
Ce înseamnă și ce sunt fontanelele?
Cutia craniană este formată din mai multe oase, însă, între acestea există spații care, pe măsură ce copilul crește, se închid. La nașterea copilului, acestea nu sunt închise pentru a permite copilului să iasă pe canalul (relativ îngust) al nașterii.
Sunt șase fontanele, iar cea mai mare dintre ele este cea anterioară, fiind și cea care se închide cel mai târziu, în mod normal, în jurul vârstei de 1 an. Sunt cazuri când, din cauza unor factori genetici și constituționali, fontanela se închide la 3-4 luni sau la 1,5-2 ani. Fontanelele nu necesită niciun fel de îngrijire.
La un nou-născut, fontanela devine fereastră ecografică ce permite vizualizarea structurilor cerebrale. După închiderea fontanelei, ecografia transfontanelara nu se mai poate efectua, pentru că ultrasunetele nu mai reușesc să străbată oasele cutiei craniene.
Cum și de ce se realizează ecografia transfontanelară?
Ecografia transfontanelară este recomandată atunci când medicul este îngrijorat că cel mic ar putea avea probleme neurologice.
Bebelușii care s-au născut prematur au mereu indicație de efectuare a acestui tip de investigație, pentru a putea fi identificate din timp eventuale complicații neurologice.
De asemenea, medicul poate solicita efectuarea unei ecografii transfontanelare în cazul în care capul bebelușilor crește mai repede decât ar fi de așteptat, dacă fontanela este bombată sau dacă bebelușul manifestă simptome neurologice.
Ecografia transfontanelara permite diagnosticarea hemoragiilor intracraniene, a hidrocefaliei, tumorilor sau a chisturilor intracraniene ori a complicațiilor meningitei.
În cazul bebelușilor născuți prematur, prima ecografie transfontanelară se efectuează după nașterea și stabilizarea bebelușului. Ea este menită să identifice eventuale hemoragii intracraniene, potrivit centrul-provita.ro.
Cui i se recomandă ecografia transfontanelară?
Acest tip de invetigație se poate face oricărui copil, dar este recomandă în următoarele situații:
– în special prematurilor foarte mici, sub 32 de săptămâni sau sub greutatea de 1500 g;
– unui nou-născut care are o suferință la naștere;
– unui nou-născut cu notă mică la naștere;
– unui nou-născut cu suspiciune de hemoragie în urmă unei nașteri cu probleme, cu forceps, cu vacuum extractor;
– unui nou-născut care provine din sarcini sau nașteri cu patologii (dezlipire de placentă, prolabare de cordon ombilical);
– unui copil care are hidrocefalie, care poate să fie congenitală sau care poate să apară ca urmare a unei hemoragii;
– unui copil cu o infecție neonatală, în special cu TORCH (acronim rezultat prin alăturarea inițialelor celor cinci grupe de infecții ce pot fi depistate: T- Toxoplasma gondii, O- Others viruses (alte virusuri), R- Rubeolă, C- Cytomegalovirus, H- Herpes simplex virus);
– unui copil cu suspiciune de tumoră intracraniană;
– copiilor cărora le crește capul prea mult sau dimensiunea craniului este peste limita vârstei.
Ce trebuie să știi înainte ca micuțul tău să facă o ecografie transfontanelară
Ecografia transfontanelară se face la recomandarea unui medic. Este nedureroasă, nu face rău micuțului, nu iradiază. În plus, dacă ţi se pare că este ceva în neregulă cu cel mic, acest tip de investigaţie poate fi făcută și din proprie iniţiativă.
Însă, de cele mai multe ori, ecografia transfontanelara se face la recomandarea unui medic, în momentul în care copilul are o anumită simptomatologie de tip neurologic – de la meningită, la tumori, malformații.
Poziţia copilaşului în timpul efectuării ecografiei nu influenţează rezultatul, aşadar îl poţi ţine în braţe, îl poţi alăpta pentru ca cel mic să se simtă cât mai confortabil cu putinţă.
Citește și: Perimetrul cranian al bebelusului! Care sunt valorile normale in primul an de viata | Demamici.ro
Citeşte şi: Sindromul copilului scuturat – cat de periculos poate fi sa-ti zgaltai bebelusul VIDEO | Demamici.ro
Sursa foto: Pixabay.com
