Tulburările de somn la copii. Pentru a ști când este somnul dereglat trebuie să cunoaștem ce înseamnă somnul normal. În general între 0 – 3 luni somnul este important pentru creștere și dezvoltare, dar la fel de importante sunt hrănirea și interacțiunea cu părinții.
De aceea sugarul se trezește să mănânce, se uită la părinții săi sau în jur la activitățile din casă, apoi adoarme la loc. Spre 6 luni începe să doarmă mai mult noaptea și să stea mai mult treaz ziua. Între 1 și 3 ani se face trecerea la un singur somn pe zi, iar spre 4 -5 ani mulți copii renunță complet la somnul de zi, scrie bbc.com.
Există numeroase grafice și tabele cu durata somnului pe vârste, dar trebuie știut că aceste valori pot varia chiar și cu 2 ore de la un copil la altul (durata medie de la naștere la 1 an este 12 – 16 ore inclusiv perioadele scurte de ațipit, de la 1 la 3 ani durata 11 – 14 ore, la 3 – 5 ani copilul va dormi aproximativ 10 – 13 ore, la 6 – 12 ani somn de 9 – 12 ore, iar la 13 – 18 ani se ajunge la durata somnului asemănătoare adultului, de 8 – 10 ore).
Putem considera tulburările de somn ca făcând parte din 4 categorii:
– dificultatea de a adormi sau de a menține somnul (insomnia)
– somnolența diurnă
– sforăitul sau alte tulburări respiratorii în somn
– mișcări sau comportamente anormale în somn.
În aproape fiecare stadiu de dezvoltare schimbările fizice și psihice pot determina tulburări de somn. De exemplu, la sugar anxietatea de separare îl trezește și nu reușește să adormă decât alintat și mângâiat. Un copil care învață să vorbească, posibil se trezește noaptea doar că să repete toate cuvintele învățate peste zi.
Activitățile prea intense de peste zi, expunerea la ecrane, o rutină a somnului nerespectată, omiterea unui somn diurn la vârste mici sau sucurile cu cafeină la vârste mai mari, toate acestea pot deregla somnul.
În prezent, se caută explicații psihologice pentru toate aceste evenimente, așa numitele perioade de regresie ale somnului, dar indiferent cum le numim sunt etape normale în dezvoltarea organismului.
Tulburările de somn la copii. Cauzele tulburărilor de somn sunt:
– Insomnia – dificultatea inițierii sau menținerii somnului
– Factori comportamentali: activitățile înainte de somn (exerciții fizice, teme, alimentație, TV, jocuri video, sedentarismul pe parcursul zilei)
– Rutina la ora somnului, inclusiv cât de consecvenți sunt părinții în stabilirea rutinii (baie, cititul unei povesti, îmbrăcat în pijama, să dureze 20 – 40 min).
Important: ora de culcare ar trebui să coincidă cu ora la care copilului i se face somn natural, aici au rolul principal părinții care trebuie să își observe cu atenție copilul.
– Obiceiuri ca răspuns la treziri nocturne (la fiecare trezire primește sân sau biberon, asta îl face pe sugar să nu învețe să adoarmă singur la loc)
– Coșmaruri (stres post traumatic, anxietate de separare, filme de groaza vizionate seara)
– Probleme medicale: dureri cronice sau recurente, RGE, tulburări respiratorii, medicamente.
– Somnolența pe parcursul zilei: la copil se poate manifesta și ca deficit de atenție, hiperactivitate (secundar efortului de a rămâne treaz), agresivitate. Trebuie diferențiată de oboseala cronică (care are și manifestări somatice ca stare generală de rău, fatigabilitate). Cea mai frecventă cauză de somnolență diurnă la copil este somnul insuficient, dar există și alte cauze mai rare care trebuie adresate specialistului (narcolepsia, mioclonii de somn, boli cronice ca anemia, boala cardiacă, tulburări metabolice, traumatisme craniene, meningita, encefalita, neoplasme, expunere la toxice ca monoxidul de carbon).
– Sforăitul și tulburările respiratorii în somn: frecvent la copii cu hipertrofie amigdaliană sau obezitate.
– Mișcări sau comportamente anormale în timpul somnului
– Mișcări simple sau unice: mioclonus de somn
– Mișcări periodice sau ritmice (boala mișcărilor ritmice în somn, apare cu mișcări repetitive la nivelul cap, gât, trunchi, e frecventă și, de obicei, se rezolvă spontan în jur de 5 ani)
– Mișcări complexe: parasomniile (pavor nocturn, somnambulism) și epilepsiile legate de somn
– Boli somatice care pot afecta somnul
– Reflux gastro esofagian, boli congenitale cardiace, artrita, alte cauze de durere cronică
– Alte cauze de apnee obstructivă: displazie musculară, probleme ortodontice, anomalii craniofaciale – micrognatia, retrognatia
– Tulburări neurologice: paralizia cerebrală
– Autismul
– Medicație, cafea, alcool
– Deficitul de atenție: aici există o relație bidirectională cu tulburările de somn, conform bbc.com.
Tulburările de somn la copii. Somnul se învață
Pentru copii readormirea și reluarea somnului este mai dificilă.
Imediat după naștere, precum și în lunile următoare, are loc adaptarea bebelușilor la mediul extrauterin și sunt descrise cele trei sarcini majore de dezvoltare: nutriția, plânsul și somnul.
În timp ce hrănirea corespunzătoare asigură creșterea, plânsul bebelușului le semnalează părinților disconfortul, nevoia de protecție sau o necesitate fiziologică. Somnul și dezvoltarea ciclului somn-veghe reflectă maturarea ritmurilor biologice, cu scăderea treptată a fragmentării somnului, astfel că bebelușul vă reuși să doarmă legat din ce în ce mai multe ore, pe măsură ce crește.
Atunci când copiii nu reușesc să lege somnul și asta se întâmplă noapte de noapte, pe o perioadă de luni de zile și uneori chiar ani, pot să apară probleme de sănătate.
Tulburările de somn la copii. Ce înseamnă că „somnul se învață”? Putem noi ajuta bebelușii să învețe diferența între noapte și zi?
Întrucât imediat după naștere nou-născuții nu știu ce este ziua și ce este noaptea, ei vor învăța aceste lucruri din interacțiunea cu părinții și aparținătorii. Aceștia îi vor ajuta pe cei mici să învețe că noaptea este „timpul pentru somn” și ziua „timpul pentru a fi treaz”. Din felul în care noi adulții vom proceda atunci când îi vom adormi pe cei mici, aceștia vor învață sau nu să doarmă singuri, consolidarea somnului pe parcursul nopții fiind considerată o achiziție majoră de dezvoltare.
Dr. Brazelton descrie această evoluție în cartea sa „Somnul copiilor”: „un copil care, la un moment dat, începuse să doarmă de unul singur, va traversa mai târziu perioade în care are nevoie din nou de ajutor. Le numim „momente cheie”, cu alte cuvinte momente care preced un nou pas înainte – cu un anumit preț. Acestea sunt momente aparte, când eforturile copilului de a-și însuși o nouă abilitate cum ar fi mersul, par să interfereze cu realizările deja dobândite, precum somnul de noapte neîntrerupt. Părinții nu anticipează aceste perioade de somn dereglat. Dar dacă le înțeleg, ei vor putea oferi copilului calmul și limitele de care copilul are nevoie pentru a învăța să doarmă de unul singur. Deprinderea corectă de a dormi este un pas necesar către independență”.
Eforturile părinților de a consola copiii care plâng noaptea de fapt pot perpetua o problemă de somn a copiilor
Plânsul copiilor în timpul somnului sau trezirile din somn în mijlocul nopții sunt printre cele mai frecvente plângeri ale părinților atunci când intră în cabinetul pediatrului sau al altor specialiști în sănătatea copiilor.
Părinții simt că aceste tulburări de somn îi exasperează. Adesea afirma că „au încercat tot ce se putea”, dar rămân surprinși atunci când constată că efortul depus de ei pentru a ameliora comportamentul copiilor este de fapt un element de perpetuare a problemei. Părinții ridică copiii din pat când aceștia plâng, le oferă mâncare, îi leagănă, le spun povești înainte de a-i repune în pat. Sau în alte situații le permit copiilor să adoarmă în fața televizorului, amintește bbc.com.
Toate aceste eforturi creează un context favorabil pentru ca cei mici să accepte să adoarmă doar în prezența părinților.
Tulburările de somn la copii. Reguli pentru un somn bun la copii și sfaturi pentru părinți
• Păstrați un program regulat al somnului pentru ora de culcare și ora de trezire.
• Fiți consecvenți în aplicarea rutinei de somn! În primii ani o poveste sau mai târziu o activitate relaxantă vor încuraja un somn bun.
• De la început încurajați copiii să adoarmă singuri, în patul lor, atunci când este posibil.
• Urmați o rutină de somn consecventă. Rezervați-vă 10 – 30 minute pentru a pregăti copiii de somn în fiecare seară.
• Creați un cadru relaxant pentru ora de culcare a copiilor.
• Interacționați cu copiii dumneavoastră la ora de culcare. Nu lăsați televizorul, computerul sau jocurile video să vă înlocuiască.
• Feriți copiii de programele TV, filmele și jocurile video care nu sunt adecvate vârstei lor.
• Nu permiteți copiilor să consume la ora de culcare alimente sau băuturi ce conțin cafeină, acestea incluzând ciocolată și sucuri. Încercați să nu administrați copiilor la ora de culcare medicamente ce conțin stimulente. Acestea includ medicamente pentru tuse și decongestionante.
• Urmați și dumneavoastră propriile reguli în ceea ce privește somnul. Încercați să aveți un somn odihnitor pentru a putea să funcționați optim în timpul zilei.
Vezi și: Regresia somnului in primul an de viata al bebelusului! Cum se manifesta si ce e de facut
Vezi și: Ciclul de 90 de minute – cum iti poti adormi bebelusul usor | Demamici.ro
