O mama a cerut ajutor pentru depresia postpartum, dar in schimb i-au luat copiii. Depresia, anxietatea, stresul la locul de munca sunt motivele principale pentru care multi oameni ajung in cabinetul unui terapeut. Multi sunt incurajati sa vorbeasca deschis despre acest lucru si sa ceara ajutor.
Astfel, prin exemplul personal, ei devin o inspiratie si pentru altii.
Am ajuns sa traim intr-o perioada in care problemele mentale care apar in perioada postpartum nu ne mai surprind. Mai mult decat atat, subiectul depresiei postpartum a devenit unul de maxim interes, iesind din zona tabu.
Cu toate acestea, exista si cazuri mai putin fericite, chiar inacceptabile. Mama unei fetite de 2 ani si 2 luni din Alabama si a unui nou-nascut (n.r. – ne vom referi la ea ca fiind Beth. Mama isi doreste pastrarea anonimatului) a ramas fara copii dupa ce a marturisit in cabinetul medicului obstetrician ca are ganduri „negre”.
In loc sa primeasca ajutorul la care se astepta, Beth a ramas fara copii, dupa ce Asistenta Sociala i-a luat si i-a plasat pentru ingrijire la niste rude ale familiei.
O mama a cerut ajutor pentru depresia postpartum, dar in schimb i-au luat copiii. Unii medici confunda depresia postpartum cu psihoza postpartum
Asa a fost si in cazul lui Beth. Femeia care a vrut sa treaca cu bine de perioada postpartum, in schimb, a ajuns sa ramana fara copii.
Astazi, Beth se lupta in continuare in instanta pentru copiii ei, iar povestea ei a ajuns cunoscuta de multi oameni.
„M-am dus cu bebelusul in cabinetul medicului meu obstetrician. Eram ingrijorata de starile mele si imaginile care imi tot veneau in gand. Nu intelegeam de ce mi se intampla asta, asa ca am cautat ajutorul unui specialist. Am inceput sa-i povestesc ceea ce simt, inclusiv ca imi apar ganduri suicidale sau imagini in care imi ranesc bebelusul cu intentie”.
Medicii s-au speriat de cele auzite si au au diagnosticat-o cu psihoza postpartum. Mamica a ramas apoi fara copii.
Vezi si: Cand se naste un copil, toata atentia e asupra lui, dar mama? | Demamici.ro
O mama a cerut ajutor pentru depresia postpartum, dar in schimb i-au luat copiii
Cu copilasul la piept, Beth a mers la cabinetul medicului obstetrician pentru a cauta ajutor pentru depresia postnatala cu care se confrunta. Femeia a descris sentimentele si starile pe care le avea in discutia cu o asistenta.
O ora mai tarziu a povestit aceleasi lucruri despre gandurile suicidale si dorinta de a-i face rau bebelusului si medicului.
„Ma simt lipsita de orice speranta si plang foarte mult. Am gandurile astea in care ii fac rau copilului si in care ma ranesc si pe mine”, i-ar fi spus Beth doctorului.
Dupa ce i-a ascultat povestea, cadrul medical a parasit incaperea si i-a spus femeii sa astepte intr-o camera alaturata. In timp ce astepta acolo si-a sunat mama. Aceasta i-a spus lui Beth sa paraseasca spitalul si sa se intoarca acasa.
Cand Beth a incercat sa paraseasca incinta unitatii medicale un paznic i-a iesit in cale si i-a spus ca nu are voie sa plece. Dupa o discutie mai intensa pe care femeia si sotul (n.r. – care intre timp ajunsese la fata locului) au avut-o cu paznicul, au fost lasati sa plece.
Cei doi erau in drum spre gradinita unde se afla fiica lor de 2 ani cand au primit un telefon de la un vecin care intreba de ce in fata casei lor se afla multe masini de politie. Abia atunci Beth si-a dat seama cat de grava era situatia.
Cei de la Asistenta Sociala au asteptat in fata casei. Cele doua fiice ale lui Beth au fost luate chiar in acea seara. Femeii i s-a spus sa se prezinte in instanta a doua zi de dimineata. Lui Beth i s-a spus ca reprezinta un pericol pentru copiii ei, iar micutele au fost plasate in grija unui var de-al femeii.
„Nu i-au dat custodia sotului meu intrucat m-a ajutat sa plec din spital. Fetitele nu au voie sa vina la noi acasa. Sunt supravegheata in permanenta cand imi vizitez copiii. Nu pot sa dorm cu ele… „ a povestit mamica disperata.
„Medicii inca fac o confuzie intre depresia postpartum si o psihoza grava postpartum. Cea din urma creste riscul de a pune bebelusul in pericol. Desi in ultimii ani s-au tras multe semnale de alarma cu privire la depresia postpartum, multi medici nu au pregatirea necesara pentru a face diferenta intre toate aceste afectiuni oarecum similare, dar care au nuante diferite si sunt cele care fac diferenta”, a spus Joy Burkhard, fondatoarea organizatiei 2020Mom.org.
Cand depresia postpartum este cu adevarat motiv de ingrijorare?
Studiile arata ca depresia postpartum si starile de anxietate de dupa nastere sunt mai des intalnite decat ne-am astepta.
Mai mult, gandurile „negre” prezente in mintea multor mamici, aflate la inceput de drum, sunt destul de comune.
Mai multe mame care au trecut prin asemenea episoade au raportat ganduri nedorite, intruzive, violente in perioada maternitatii. Multe s-au plans si de ganduri prin care ii faceau rau copilului in mod intentionat, desi nu si-ar fi dorit niciodata acest lucru.
Chiar si asa, in urma analizarii acestor cazuri pe perioade indelungate de timp, s-a constatat ca nicio mama nu a pus in pericol viata bebelusului ei, in ciuda starilor experimentate.
