Învață-ți copilul să fie curios, curajos și să-și urmeze mereu visurile, alături de Rapunzel. Copiii absorb informația ca un burete. Capacitatea de asimilare este foarte mare în primii ani de viață. Micuții învață prin imitație, în special prin copierea comportamentelor pe care le au persoanele care îi îngrijesc (în cele mai multe cazuri, părinții). De asemenea, copiii văd, analizează și învață din modelul comportamental al personajelor principale din poveștile pe care le ascultă sau văd. Părintele trebuie să controleze conținutul informațional la care copilul are acces și să-și pună mereu întrebarea: „Copilul meu ce învață de aici?”
Rolul poveștilor în dezvoltarea imaginației copilului
Copiii sunt curioși și dornici de explorare, iar cel mai simplu mod de a-i ajuta să descopere lumea este să apelezi la puterea imaginației.
Într-o lucrare intitulată „Efectul poveștilor în dezvoltarea imaginației preșcolarilor” (1), autoarea A. Klim-Klimaszewska subliniază importanța ficțiunii în dezvoltarea imaginației copiilor. Poveștile, miturile, legendele, basmele oferă celor mici o mai bună percepție asupra lumii. În povești apar conflicte pe care copilul le poate înțelege, iar rezolvarea lor scoate în evidență un anumit comportament moral al eroilor.
Literatura tradițională și ecranizările poveștilor includ atât personaje pozitive, cât și negative. Personajele bune îl ajută pe cel mic să „țină” cu binele, empatizând, „participând” la luptele pe care acestea le au cu răul, fie el în formă umană (personaje negative) sau a unor valori, principii încălcate într-un anumit context. Copilul descoperă în mod intuitiv semnificațiile poveștii și extrage din ele doar anumite elemente, în funcție de stadiul psiho-dezvoltării emoționale. Copiii învață să diferențieze binele de rău, comportamentele pozitive de cele negative, într-un mod amuzant și plăcut. Din povești, cel mic învață cât de importante sunt bunătatea, curajul, empatia, prietenia.
Poveștile abundă în elemente simbolice, lucru care facilitează dezvoltarea gândirii simbolice la copii, a gândirii creative, dar și a inteligenței emoționale.
Firul epic, felul în care sunt narate basmele, contribuie la dezvoltarea imaginației creative a copiilor. Îi încurajează să creeze alte povești, personaje, situații, pe baza celor cu care s-au întâlnit în ficțiune. Imaginația este un element indispensabil din viața fiecărui copil. Ea îi permite să treacă limitele vieții reale, să viseze, să empatizeze cu personajele, să facă diferența dintre bine și rău, dintre adevăr și minciună, dintre dreptate și nedreptate etc.
În basme, drumul personajului principal are ca obiectiv îndeplinirea unui țel, a unui vis. Eroul luptă pentru ceea ce își dorește și nu se dă bătut în ciuda tuturor greutăților care i se ivesc în cale. Copiii vor învăța cât de important este să perseverezi, să îți urmezi visul, să ai încredere în tine, să îți păstrezi bunătatea, în ciuda dificultăților care pot să apară în viață, să nu ne fie frică să ne depășim limitele. Soarta este în mâinile noastre, iar lumea poate fi schimbată prin curaj și bunătate.
„O poveste încâlcită” sau despre cum îți poți inspira copilul să fie curios, curajos și să-și urmeze mereu visurile, alături de Rapunzel
Părinții întâlnesc foarte multe provocări în fiecare zi și în fiecare etapă de creștere a copiilor. Anxietatea de separare, frica de întuneric, frica de monștri, frica de a fi abandonat, frica de moarte reprezintă doar câteva dintre temele care trebuie discutate cu copilul. Intrarea în colectivitate, episoadele de bullying sunt alte momente dificile pe care părintele trebuie să știe cum să le explice pe înțelesul copilului. Sunt numeroase cărți în care sunt tratate fix aceste subiecte, sub formă de povești. Basmele ecranizate reprezintă și ele o bună modalitate de a face analogii între o situație stresantă, o frică, un moment dificil din viața copilului și modul în care personajul principal/ eroul a reușit să găsească o soluție, o cale de scăpare folosindu-și calitățile.
„O poveste încâlcită” – despre ce este vorba
„O poveste încâlcită” a apărut în 2010, fiind o producție „Walt Disney”, bazată pe basmul german „Rapunzel”, scris de Frații Grimm. Puteți urmări versiunea în limba română pe platforma Disney+. „O poveste încâlcită” urmărește povestea prințesei Rapunzel care, datorită unei flori magice pe care mama ei a mâncat-o în timpul sarcinii, are părul magic, mereu în creștere, cu puterea de a vindeca și întineri. Mama Gothel a răpit-o pe Rapunzel și a închis-o într-un turn, folosind părul copilei pentru a-și menține tinerețea și frumusețea.
În fiecare an, de ziua ei, Rapunzel vedea cum cerul este luminat de niște felinare speciale. Evenimentul o marca atât de mult, încât copila și-a făcut un țel din a descoperi semnificația „luminilor zburătoare”. Când un hoț pe nume Flynn Ryder a descoperit turnul, din greșeală, Rapunzel a văzut în el, pentru prima dată în 16 ani, un bilet de scăpare. L-a făcut pe Flynn să-i promită că o va duce la lampioane și așa, împreună, au pornit într-o serie de aventuri care, pe cât sunt de amuzante, pe atât sunt de pline de învățăminte. În final, Rapunzel află că părinții ei lansau de fapt lampioanele, în fiecare an, de ziua ei. Din nou în sânul familiei, Rapunzel își reia locul de prințesă, cel care îi era menit de la naștere.
Turnul din basm, echivalent cu „globul de sticlă” în care părinții hiper-protectivi își cresc copiii
Un omuleț nou care intră în această lume are o putere colosală. Firav, gingaș, micuț și plăpând, bebelușul este dependent de părinții care l-au creat, de persoanele de prim-atașament. Totodată, micuțul de doar câteva kilograme are puterea de a schimba complet și pentru totdeauna dinamica familiei. Părinții urmează să îndeplinească roluri noi care vor determina o schimbare profundă în identitatea individuală. Din prea multă iubire, unii părinți pot deveni hiper-protectivi.
Indubitabil, părinții vor binele copilului, însă modalitățile prin care vor să aducă acest bine în viața lui nu sunt cele mai potrivite. Extremele comportamentale pot face rău copilului. Părintele hiper-protectiv tinde să crească copilul într-un „glob de sticlă”, să facă totul în locul lui, fără să ofere posibilitatea ca cel mic să învețe abilitatea de a rezolva activități simple sau ce este independența. Copilul ajunge să creadă că nu poate face nimic de unul singur. Ajuns la adolescență/ maturitate, copilul crescut de un părinte mult prea protector devine nesigur, lipsit de încredere în sine, incapabil să facă față obstacolelor și situațiilor dificile din viață.
Importanța încrederii în sine, a curajului și a determinării de a-ți urmări visurile
O dezvoltare armonioasă implică și dobândirea unei satisfacții personale, dată de încrederea în propria persoană, curajul de a te exprima în mod autentic. Lipsa unei încrederi în sine are la bază, de cele mai multe ori, experiențe din primii ani de viață. Urmăriți „O poveste încâlcită” împreună cu copilul, pentru a-i putea răspunde la întrebări, atunci când apar, și pentru a putea să discutați despre subiecte importante pe baza momentelor acțiunii.
Spre exemplu, după vizionarea filmului, abordați tema încrederii în sine și exemplificați-i copilului prin diverse situații din film: „Rapunzel a crezut în ea. A avut curajul să părăsească turnul pentru a-și îndeplini visul, chiar dacă i-a fost și puțin teamă. Cum ți se pare acest lucru?”. Este important să discutați cu cel mic despre teama de a ieși din zona de confort, de a explora orizonturi noi, cu atât mai mult cu cât cel mic se pregătește să intre pentru prima dată în colectivitate sau să se reîntâlnească cu colegii după o pauză mai lungă.
Povestiți din nou firul epic și opriți-vă pe momentele cheie, în funcție de subiectul pe care doriți să-l discutați cu cel mic. „O poveste încâlcită” este o oportunitate ideală de a vorbi copiilor despre puterea femeii. Fetițele nu trebuie să poarte roz, să se joace cu păpușile și să fie mereu „cuminți”, așa cum băieții nu trebuie să poarte albastru, să se joace cu mașinuțele sau să se cațăre în copaci. Atât fetele, cât și băieții au emoții, pot să plângă, să se joace cu ce jucării vor, să poarte ce culoare vor și să facă activitățile pe care și le doresc.
Nu știrbi încrederea în sine a copilului tău etichetându-i copilăria! Nu-i spune ce poate sau nu poate să facă. Lasă copilul să se descopere și să stabilească singur care îi sunt limitele (bineînțeles, părintele va urmări întotdeauna ca cel mic să exploreze mediul fiind în siguranță deplină).
Rapunzel nu este o prințesă care așteaptă, într-un turn, să fie salvată de un prinț pe cal alb, ba din contră. Rapunzel este ambițioasă, ingenioasă, se gândește la soluții pentru a ieși din situații dificile, luptă pentru ceea ce-și dorește și nu ezită să lupte, de această dată la propriu, pentru a-și salva prietenul aflat în dificultate (momentul conflictului de la Snuggly Duckling, când Flynn a fost răpit).
Importanța prieteniei, încrederii și sincerității. Vorbiți cu copilul despre ce înseamnă un prieten adevărat, despre cum se clădește o relație trainică de prietenie și despre cât de importantă este sinceritatea. Momentul în care Rapunzel și Flynn sunt captivi într-o peșteră care se umple cu apă este ideal pentru a aborda acest subiect. Când cei doi se deschid unul față de celălalt și își împărtășesc cu sinceritate lucruri despre propria persoană, găsesc și soluția prin care își salvează viețile.
Bunătatea nu are limite de timp sau de spațiu. Chiar și după ce Rapunzel află adevărul despre lampioane și își regăsește familia, prințesa continuă să-i inspire pe ceilalți. Îi îndrumă să persevereze și să-și îndeplinească visurile.
Urmăriți „O poveste încâlcită” în familie pe Disney+. Petreceți timp împreună, vă amuzați, iar copilul empatizează cu un personaj puternic, ale cărui calități îl fac un model de comportament demn de urmat. „Bunătatea, curajul, iubirea te fac să devii eroină, exemplu de urmat”.
(1) – The Effect of Fairy Tales On The Development Of Preschool Children’s Imagination