Demineralizarea dinților. Din ce cauză apare, cum o recunoaștem și cum se tratează? Interviu cu Dr. Sfedu Anamaria Virginia – medic pedodont | Demamici.ro

Demineralizarea dinților. Din ce cauză apare, cum o recunoaștem și cum se tratează? Interviu cu Dr. Sfedu Anamaria Virginia - medic pedodont | Demamici.ro

Demineralizarea dinților. Din ce cauză apare, cum o recunoaștem și cum se tratează? Interviu cu Dr. Sfedu Anamaria Virginia – medic pedodont. Tot mai mulți părinți se confruntă cu problema demineralizării danturii la copiii lor. În lipsa informațiilor oferite de un specialist pedodont, părintele nu știe cum să prevină această problemă, cum să o recunoască în cazul în care ea apare și mai ales când să se adreseze medicului pentru tratament. Deosebit de important este și specialistul care se ocupă de dantura copilului. Acesta trebuie să fie un pedodont, nu un dentist. Care este diferența dintre cei doi?

În primul rând pedodontul e un dentist, dentistul însă nu este și pedodont. Un pedodont este mai mult decât un stomatolog generalist. De ce? Pentru că patologia copilului, cât și medicamentele utilizate diferă față de cele folosite în cazul adulților. În plus, pedodontul are mai multă răbdare și știe cum să-i vorbească copilului pentru că experiența îl recomandă (un pedodont vede sute și mii de copii, pe când stomatologul are doar câțiva copii ca pacienți).

Având în vedere cele expuse mai sus, am adresat întrebările mămicilor din comunitatea „Mămici, graviduțe și bebei” medicului pedodont Sfedu Anamaria Virginia. Într-un interviu exclusiv, Dr. Sfedu Anamaria Virginia ne-a oferit răspunsuri complete și lămuritoare cu privire la demineralizarea „dinților de lapte”.

Demineralizarea dinților. Din ce cauză apare, cum o recunoaștem și cum se tratează? Interviu cu Dr. Sfedu Anamaria Virginia – medic pedodont

1. Din ce cauză apare demineralizarea dinților la copii? Cât de grav este în funcție de aspect (puteți atașa niște fotografii cu diferite stadii ale demineralizării?)

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Demineralizarea dintilor de lapte este reprezentata de o structura deficitara a smaltului dentar. Mugurii dintilor se formeaza in os incepand cu saptamana 5 de sarcina, urmatoarea etapa fiind mineralizarea. In aceasta etapa exista mai multi factori ce pot perturba procesul natural de mineralizare (deficit de vitamine, deficit de minerale, utilizarea antibioticelor, etc.)

Demineralizarea dinților. Din ce cauză apare, cum o recunoaștem și cum se tratează? Interviu cu Dr. Sfedu Anamaria Virginia - medic pedodont | Demamici.ro

2. Cum se tratează demineralizarea?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Primul pas pentru tratarea demineralizarii este vizita la medicul pedodont. In functie de stadiul in care se afla demineralizarea si de varsta pacientului se aplica un plan de tratament individual.

• Cand demineralizarea se afla in stadiu de pata alb-cretoasa, aceasta leziune este considerata si o leziune reversibila, daca se folosesc creme/ geluri topice cu proprietate de remineralizare cat si o igiena adecvata.

• Cand stadiul demineralizarii a ajuns sa prezinte cavitati este necesar tratamentul stomatologic pentru refacerea lipsei de substanta.

  • Cand stadiul demineralizarii a afectat structura de rezistenta a dintelui se aplica tratament specific refacerii pentru evitarea ruperii/ macinarii dintilor.

3. Care este diferența dintre caria de lapte, demineralizare și fluoroză?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Toate cele trei denumiri au la baza structura deficitara a smaltului, diferenta intre cele trei denumiri este data de catre factorul ce cauzeaza/ favorizeaza aparitia problemelor dentare.

Fluoroza este reprezentata de perturbarea mineralizarii dintelui datorata excesului de fluor sistemic. De obicei apare mai mult la dintii permanenti deoarece copilul daca nu este supravegheat poate inghiti pasta de dinti cu fluor, sau sunt expusi la tratament cu suplimente de fluor. Rar fluoroza poate fi evidentiata la dintii temporari, daca mama pe timpul sarcinii a prezentat o acumulare de fluor.

Caria de biberon/ demineralizarea – este o forma de carie dentara ce apare tot din cauza structurii deficitare a smaltului dar care este favorizata de expunerea indelungata a bebelusului la un mediu acid, din lichide indulcite (caria de biberon) sau din cele cu zaharuri naturale (lapte, sucuri naturale, ceaiuri) cum este cazul demineralizarii. Mediul acid ajuta bacteriile sa se multiplice si sa accelereze distructia structurii smaltului.

4. Este adevărat că dacă dințișorii de lapte au o problemă, după ce apare dentiția definitivă nu mai există aceste probleme?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Nu este o regula. Caria dentara este considerata o boala infectioasa, bacteria majoritara fiind Streptococcus mutans. Daca structura dintelui permanent este deficitara, aceasta depinzand in mod direct de aportul de vitamine si minerale din timpul formarii dintelui in os, atunci pot exista si la nivelul dintelui permanent probleme.

Daca aportul de vitamine si minerale este corespunzator, atunci structura smaltului este mai puternica si automat mai greu de atacat de catre bacterii. Pentru a preveni deficientele este indicat sa monitorizam acesti parametri la un intervat regulat de timp prin analize la sange, in caz de exista vreo deficienta sa putem suplimenta.

5. Este adevărat că tratamentul cu fluor afectează bebelușii, dacă da, în ce sens?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Cea mai frecventa afectiune este intoxicatia cu fluor in timpul dezvoltarii in os a dentitiei permanente, poarta denumirea de fluoroza. In situatii mai grave, de ingerare o perioada prelungita de timp fluorul poate afecta si la nivelul sistemului nervos, osos , reproducator.

6. Este adevărat că apariția acelor pete de culoare alb-cretoase pe dințisori poate fi cauzată de lipsa unor vitamine sau de faptul că mama a avut lipsă de vitamine în sarcină?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Da, este adevarat. Lipsa vitaminelor sau mineralelor pe timpul sarcinii la mama poate afecta structura dintelui de lapte deoarece acesta cand se mineralizeaza in os nu are componentele necesare si de aceea structura smaltului va fi una poroasa si va avea acel aspect alb cretos, care daca nu este observat la timp se va transforma in cavitate (galben).

7. Alaptatul/ hrănitul copilului cu formulă în timpul nopții are legătură cu apariția problemelor dentare? Ce pot face mămicile care nu au cum să renunțe la hrănirea copilului în timpul somnului, dar vor să prevină apariția cariilor/ demineralizării?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Hranirea copilului pe timpul noptii (alaptat/formula) este un factor favorizant al problemelor dentare, dar nu si determinant. Daca structura dintelui este una rezistenta, nu ne confruntam cu probleme dentare, pe cand la un dinte cu o structura deficitara, aparitia problemelor poate fi una foarte galopanta.

Vizita la medicul pedodont incepand cu primul dinte este prioritara pentru prevenirea aparitiei problemelor, pentru a putea diagnostica din timp problemele dentare si a va explica cum se realizeaza igiena adaptata varstei si necesitatilor copilului.

8. Care ar fi câteva dintre metodele blânde pe care le pot folosi pentru ca bebelușul să nu mai plângă la spălatul pe dințișori?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Trebuie in primul rand sa descoperiti care este motivul pentru care plange copilul la periaj. Este posibil ca la un moment dat sa fi insistat prea mult cu periajul si sa ii fi lezat gingia si acesta de exemplu sa fie un motiv.

Recomandat este sa incepem periajul dintilor de cand apare primul dinte tocmai pentru a-i forma copilului o rutina. Totul va incepe in joaca. Gasiti un cantecel pe care il cantati de fiecare data cand il spalati pe dinti, un filmulet pe telefon cum se spala copiii pe dinti, va jucati cu jucariile lui si il lasati pe el sa le spele pe dinti, puterea exemplului este foarte importanta.

Daca observati ca nu functioneaza, incercati sa il motivati spunandu-i in fiecare zi cat de bine va simtiti dumneavoastra cand va spalati pe dinti. Cu rabdare veti observa ca isi va dori singur sa se spele pe dinti.

9. Cum îmi dau seama dacă bruxismul este cauzat de erupția dentară sau are alte cauze? Și cum se poate trata?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: In functie de varsta copilului si momentul cand apare bruxismul trebuie sa urmarim factorii declansatori. In general, bruxismul este considerat fiziologic pana cand se definitiveaza eruptia dentara, chiar as putea spune ca ajuta la „modelarea” articulatie temporo-mandibulare.

Daca copilul scrasneste din dinti voluntar este posibil sa fie o metoda de a atrage atentia, in cazul in care a vazut ca ii faceti observatie. In acest caz trebuie sa purtati o discutie cu el si sa ii explicati ca nu este bine pentru dintisori ceea ce face si daca face urmatoarea oara la fel, sa nu ii mai atrageti atentia. Se va dezobisnui cand va observa ca nu mai reactioneaza nimeni. In cazul in care bruxismul devine patologic exista aparate miofunctionale ce ajuta la stimularea unor muschi si relaxarea altor muschi pentru a evita suprasolicitarea dintilor.

10. Influențează sau nu folosirea suzetei dentiția? Și aici mă refer la forma dinților și malocluzie. Dar suptul degetului?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Folosirea prelungita a suzetei cat si suptul degetului pot influenta negativ dezvoltarea aparatului stomatognat prin dereglarea echilibrului muscular si tulburarea cresterii oaselor maxilare, dand o directie gresita cresterii, producand modificari de pozitie a dintilor, arcadelor si oaselor maxilare.

Preferabil ca dupa aparitia dintilor sa incercam dezobisnuirea obiceiului vicios. Daca ar trebui sa alegem intre suptul degetului si folosirea suzetei as opta pentru suzeta deoarece in momentul de fata exista mai multe tipuri de suzete, chiar si ortodontice pentru a incerca sa nu influenteze atat de mult in sens negativ dezvoltarea. Degetul, dar si suzeta sunt un „calmant” pentru sugar si nu trebuie sa i se interzica accesul la calmant exact cand are nevoie de el deoarece prohibitia ii va accentua si mai mult fixatia.

In momentul cand suge degetul, parintii nu trebuie sa i-l scoata fortat din gura, ci sa ii distraga atentia prin solicitarea mainilor: il vor ruga sa ridice o jucarie sau un obiect, ii vor oferi ceva de rontait (morcov, sticksuri, grisine) si ii vor intrerupe discret orice tentativa de a duce degetul inapoi la gura. Cea mai buna strategie este de a implica copilul in diferite activitati si concentrarea atentiei spre joaca.

Trebuie evitata folosirea de substante condimentate, amare, acre sau urat mirositoare. Sunt strict contraindicate masurile extreme de tipul legarii mainii sau punerea in gips deoarece provoaca frustrare si tensiune si accentueaza dependenta de suptul degetului.

Demineralizarea dinților. Din ce cauză apare, cum o recunoaștem și cum se tratează? Interviu cu Dr. Sfedu Anamaria Virginia - medic pedodont | Demamici.ro

11. Care sunt beneficiile șervețelelor cu xylitol pentru dentiția bebelușului?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Servetelele cu xylitol ajuta la realizarea igienei bebelusului prin stergerea gingiei cat si a dintilor, mai ales ca periajul la varste fragede este destul de dificil. In principal xylitolul ajuta la neutralizarea pH-ului acid provocat de zaharuri, evitand astfel proliferarea placii bacteriene ce produce caria dentara.

12. Care este diferența dintre demineralizare și caria dentară ca aspect?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Demineralizarea apare cel mai frecvent pe suprafete netede, unde se poate produce curatarea dintelui destul de usor. În schimb, caria dentara se gaseste cu preponderenta in santuri si fosete sau zone interdentare, acolo unde se realizeaza retentie de alimente, fiind zona mai greu de igienizat.

13. În cazul copiilor mai mari (peste 2 ani) cum îi convingem să se spele pe dinți? Care ar fi cele mai bune metode?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Trebuie sa observam care sunt punctele de atractie ale copilului. In primul rand, spalatul pe dinti nu trebuie sa fie ca o povara pentru copil, de aceea trebuie sa ii stimulam creativitatea.
• La varsta aceasta, copilul trebuie lasat singur sa se spele pe dinti si chiar laudat pentru ceea ce face, ca mai apoi sa il ajutati dumneavoastra sa se spele.
• Puterea exemplului este unul dintre elementele cheie in stimularea interesului pentru spalatul pe dinti.
• Competitia ar putea avea rezultate pozitive
• Folosirea „gadget”-urilor (periuta electrica cu cantecele, filmulete cu si depre curatarea dintilor, clepsidra)
• Recompensa ar putea fi o alta varianta, nu sub forma de dulciuri, ci de fiecare data cand se spala pe dinti sa primeasca o bulina pe care sa o lipeasca intr-un loc special amenajat pentru acest lucru.

 

14. Dacă copilul a suferit de demineralizare la dinții de lapte și începe să îi schimbe, există riscul să pățească același lucru la dinții permanenți? Dacă da, cum putem evita acest lucru?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Dintele permanent poate fi si el afectat de demineralizare doar daca structura smaltului in timpul formarii in os este deficitara. Pentru a evita acest lucru se recomanda monitorizarea regulata a unor parametri la vitamine si minerale, in caz de exista vreo deficienta sa putem suplimenta. Daca vom verifica constant acest lucru reducem riscul ca dintele permanent sa aiba o structura deficitara.

15. Vă rog să ne recomandați câteva produse pe care le putem folosi în igiena dentară (prevenire și tratament), atât a copiilor până în 2 ani, cât și a celor care au trecut de această vârstă. 

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Igiena dentara este foarte importanta chiar dinaintea eruptiei dentare. Inainte sa erupa dintisorii se recomanda sa se curete gingiile cu o compresa sterila.

Dupa aparitia primului dintisor se incepe ritualul spalatului pe dinti cu o periuta cu perii moi si pasta de dinti fara fluor adaptata varstei. Se pot folosi si servetelele cu xylitol, acestea avand proprietate de a igieniza si remineraliza zona.

Limita intre o pasta de dinti cu fluor si una fara fluor este momentul cand copilul invata sa elimine pasta de dinti si nu o mai inghite. Eu personal recomand si periuta electrica, dar sa fie folosita doar de catre copil, NU de parinte. Dupa ce copilul va invata sa elimine pasta de dinti se recomanda o pasta cu fluor, acesta avand proprietate de remineralizare.

16. Este adevărat că dacă păstrăm rădăcinile dinților de lapte, tociți/ înnegriți/ cu abcese multiple, pot fi afectați dinții permanenți?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Dinti de lapte tociti sau innegriti nu vor afecta dintele permanent atata timp cat se aplica tratament stomatologic specific. Abcesele repetate cu adevarat pot afecta mugurele dintelui permanent, daca nu se realizeaza un tratament corespunzator.

17. Este de dorit extracția rădăcinii dintelui de lapte măcinat până la gingie sau este de dorit să păstrăm locul?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Radacina dintelui de lapte pastreaza locul pe arcada al dintelui permanent. Daca acest dinte nu are indicatie de extractie dentara, se poate realiza tratament pe canal si mentinerea lui pe arcada pana la venirea predecesorului. Chiar daca a ramas doar restul radicular acesta se va „toci” printr-un fenomen fiziologic numit rizaliza in momentul in care apare dintele permanent.

18. Caz specific: Dacă este indicat sa spălăm dinții de lapte cu pastă de dinți ce conține fluor în cantitate mica, adică 500 ppm. Sau dacă este indicat să administram fluor, mai ales la vârsta de 2 ani. Am fost sfătuită de un medic dentist să-i dau fetitei picături de fluor. După o lună și jumătate i-au ieșit pete albe pe dinți, iar alt medic dentist mi-a zis că nu se dă fluor copiilor sub 6 ani. Pe cine să cred?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Din puctul meu de vedere, limita ce face diferenta in administrarea unei paste de dinti cu fluor este momentul in care copilul invata sa elimine pasta si sa nu o mai inghita.

De aceea indicatia de a folosi pasta de dinti fara fluor este pana la varsta de 3 ani, atunci cand copilul invata sa elimine pasta de dinti, dar daca o poate face si inainte atunci se poate folosi pasta de dinti cu fluor. In ceea ce priveste folosirea suplimentelor cu fluor din punctul meu de vedere se pot recomanda doar cu analiza in prealabil, dar cu constientizarea ca se si poate asimila la nivel sistemic mai mult decat este nevoie si in acest fel sa se produca fluoroza, ce afecteaza structura mugurelui dintelui ce se formeaza in os.

19. Cât de sigure sunt radiografiile în cazul celor mici?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: Cantitatea de radiatii folosita la realizarea radiografiilor in ziua de astazi este semificativ redusa. Din punctul meu de vedere radiografia dentara este o metoda sigura si necesara pentru identificarea anumitor anomalii si probleme dentare.

20. Se recomandă anestezia totală pentru tratarea dinților la copii mici?

Dr. Sfedu Anamaria Virginia: In cazul unor probleme serioase si repetitive la nivelul dintisorilor, la copiii ce nu coopereaza se poate recomanda anestezia generala, pentru a reusi sa tratam si sa conservam dintisorii pana in momentul cand se vor schimba, dar nu ar trebui sa fie prima optiune anestezia generala. As incerca niste sedinte de acomodare dupa care vom putea lua in calcul si anestezia generala in caz ca nu exista sanse de reusita prin cooperare.

Interviu realizat cu sprijinul doamnei Dr. Sfedu Anamaria Virginina – medic pedodont. Pe doamna doctor o puteți găsi la Clinica „Minipedodontis” din Iași, dar o puteți urmări și online pe pagina de Facebook Dr. Sfedu Anamaria Virginia – Dr. Vicky și pe Instagram

Pentru programări puteți suna la numărul de telefon: 0741492993 sau scrieti pe pagina de Facebook/ Instagram.

Vezi si: Interviu cu Dr. Dana Zaciu, medic primar Neonatologie – Cum este experiența părinților care aduc pe lume copii prematuri în perioada pandemiei | Demamici.ro

Vezi si: Infertilitatea absolută nu există! Interviu excepțional cu Dr. Mozgova Elena, specialist în reproducerea umană asistată | Demamici.ro

Vezi si: Principalele probleme de infertilitate cu care se confruntă cuplurile, discutate într-un interviu cu Dr. Dmytro Biletski VIDEO | Demamici.ro