Probleme cu colicii? Ce sa-i dai bebelusului pentru nopti linistite?

Probleme cu colicii? Ce s-a intamplat in primele ore dupa ce-am iesit din maternitate

Simptomele bebelusului cu colici! Ce sa-i dai pentru nopti linistite? La doar cateva zile de viata, manuta de om pe care ai adus-o acasa incepe show-urile nocturne. 2-3 ore pe zi sau pe noapte, de regula noaptea, plange neconsolat, se invineteste si se covrigeste de ti se rupe inima cand il vezi. In ziua in care am iesit din maternitate, doamna doctor neonatolog a venit sa stea de vorba cu mine si cu Alex sa ne spuna cum ar trebui sa decurga lucrurile acasa, cum ar trebui sa avem grija de Clara.

Am fost foarte atenta la explicatii si una dintre recomandari mi-a ramas intiparita in minte: „Mama e pe primul loc. Sa te odihnesti si sa mananci bine. O mama fericita inseamna un bebelus fericit. Orice stare a mamei se transmite la copil”. Buuun, ma gandeam eu, nimic mai simplu. Pe drum Clara a stat cuminte. Chiar ma bucuram ca a dormit tot drumul cu masina si o laudam si o priveam gata s-o mananc din ochi.

Situatia s-a schimbat cu 180 de grade in momentul in care am intrat in casa. Zici ca am bagat-o intr-o oala cu apa clocotita atat de tare a inceput sa urle de indata ce am trecut pragul. Primele 10 – 20 de minute mi-am pastrat calmul, insa tipetele nu conteneau. Ma uitam la ea si ma simteam neputincioasa. Nu intelegeam ce facusem gresit. De mancat mancase bine, isi facuse somnul, era schimbata, teoretic nu ar fi trebuit sa o deranjeze nimic.

Teoria e teorie, insa in unele momente nu are nicio tangenta cu practica. Clara plangea neconsolat de mai bine de o ora. Intraseram putin in panica desi nu voiam sa recunoastem asta… initial, ca dupa alte ore de ascultat sunete mult prea inalte pentru timpanul nostru, am decis sa sunam la maternitate. „Ce magie le faceati acolo de stateau toti bebelusii ca la expozitie?” a fost intrebarea cu care Alex a deschis discutia cu asistenta. Dupa ce doamna ne-a intrebat daca i-am dat sa manance, daca i-am schimbat scutecul, daca am verificat sa nu aiba temperatura, concluzia ei a fost: „Poate asa reactioneaza la schimbarea mediului. Monitorizati-o in urmatoarele ore. Daca nu se linisteste, veniti cu ea la spital”.

Din fericire, in cele din urma Clara a adormit la san. Se pare ca schimbarea mediului si toti stimulii noi din jurul sau au asaltat-o si i-au dat micutul Univers peste cap. Ne-am bucurat de cateva zile si nopti linistite cand fetita se trezea doar sa pape si in rest dormea ca un ingeras. Ne uitam la ea si o laudam necontenit ca vai ce copil cuminte avem si timp berechet sa facem de toate. Terminam treaba prin casa, dupa care ma uitam minute in sir la ea sa deschida ochii. Uneori o si trezeam cand treceau mai mult de 3-4 ore de la ultima masa.

Probleme cu colicii? Ce tratamente am incercat

Bucuria nespusa n-a durat prea mult. Colicii au inceput asa cum incep toate durerile crunte, intr-o noapte. Era ora 00:00 cand Clara s-a trezit, credeam eu, de foame. I-am dat sa suga, insa in loc sa adoarma a inceput sa planga la scurt timp dupa masa. Am inceput s-o legan pe perna, insa in loc sa se calmeze tipa din ce in ce mai tare. Se strangea toata, se inrosea la fata si avea un tipat atat de puternic si ascutit de-l simteam ca un cutit in timpan.

Mi se rupea sufletul cand vedeam in ce hal plange. Am incercat s-o pun piele pe piele, cu burtica ei pe burta mea, insa nicio sansa. Unii copii se linistesc asa si adorm imediat. Am incercat sa-i dau sanul la orizontala, nimic. Am luat-o apoi in brate, am tinut-o strans si uite asa cu ea plangand m-am plimbat prin casa pana s-a luminat afara.

Cu ochii scosi din orbite, pe la 07:00 l-am trezit pe Alex si i-am inmanat comoara sa pot atipi si eu 30 de minute ca ma astepta o zi intreaga de „socializare” cu pruncusorul de cateva zile. M-am incurajat initial spunandu-mi ca a fost un episod pasager. Ei bine, au urmat multe nopti pe care le-am petrecut la fel, noi doua, plimbandu-ne cu orele prin casa, bineinteles pe fundal de oracaiala data la maximum. Poate va intrebati de ce nu am incercat sa-i dam picaturi pentru colici.

Ei, i-am dat si din astea, ba mai mult decat atat, le-am incercat mai pe toate sa vedem care ne ajuta mai mult. Am incercat Infacol, Espumisan, Bonisan si scumpul Colief. Le-am administrat pe toate, ca la carte. Inainte de fiecare masa ii dadeam picaturile care ar fi trebuit sa faca minuni, insa de fiecare data cand se apropia ora incepeau racnetele ca din gura de sarpe.

Parerea mea proprie si personala, fara a fi vreun expert in ale colicilor, e ca aceste picaturi sunt ca medicamentele pentru raceala: cu ele raceala iti trece in 7 zile, fara ele intr-o saptamana. Si uite asa pana la 2 luni si jumatate am experimentat pacatosii colici care ne-au cam scos peri albi. Asadar, mamicilor, daca micutii vostri trec prin perioada colicilor, le puteti administra ce vrea sufletelul vostru, insa nu va asteptati la minuni.

Sfatul meu e sa va inarmati cu multa rabdare, sa va ganditi ca e o perioada pasagera si ca in cateva saptamani veti uita plansetele neconsolate si schimbarile la fata ale pruncilor vostri. Daca va puteti inarma si cu cate un sot, partener, iubit, mama, soacra etc care sa va tina minunea oracaitoare macar jumatate de ora sa va puteti odihni e cu atat mai bine.