Psihologul Gáspár György explică de ce trimisul copilului la colț nu este o formă de disciplină, ci o dovadă a lipsei de umanitate din partea părinților sau a educatorilor.
Iată ce spune despre practica trimisului la colț cunoscutul psiholog și psihoterapeut relațional Gáspár György:
Psihologul Gáspár György explică de ce trimisul copilului la colț nu este o formă de disciplină
„Trimisul la colț este o practică de parenting la care apelau adulții în secolul trecut, deoarece nu cunoșteau alternative mai inteligente și mai sănătoase pentru liniștirea furtunilor emoționale ce acaparau copilul sau pentru comportamentele supărătoare ale acestuia. Cred că, din multe puncte de vedere, era un obicei mai bun decât violența fizică sau agresivitatea, ca formă de disciplinare.
Dar din punct de vedere relațional, era un obicei nociv și distructiv. Atunci când copilul este copleșit de emoții și se implică în comportamente și acțiuni nepotrivite, acesta este un indicator că are nevoie de ajutor și susținere din partea noastră, a adulților. A-l trimite pe copil la colț, exact în momentele lui cele mai grele, este echivalent cu un pumn primit de noi în piept, atunci când de fapt am avea nevoie de o îmbrățișare pentru a ne liniști și a ne simți în siguranță”, a explicat specialistul, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Cum se gestionează situația unui copil în plin moment emoțional
Potrivit specialistului, aplicarea pedepselor și a consecințelor precum pusul la colț reprezintă o manifestare a lipsei de umanitate din partea părinților:
„În secolul XXI, adulții (părinți, bunici, îngrijitori și cadre didactice) au nenumărate alternative pentru a-l ajuta pe copil să se liniștească, iar utilizarea pedepselor sau a consecințelor de genul „trimisului la colț“ sunt dovezi clare de lipsă de umanitate. Și, așa cum ne arată imaginea de mai jos, sunt semne ale lipsei de inteligență relațională.
În anumite cazuri, un câine poate fi mai prezent alături de un copil care suferă și mai atent la nevoile acestuia decât un adult furios și bântuit de traumele propriei copilării. Așadar, cred că avem multe de învățat de la animalele care, uneori, pot fi mai empatice decât noi, oamenii”.
5 pași pentru a înțelege furtunile emoționale
Potrivit lui Gáspár György, atunci când un copil este în suferință, inteligența parentală presupune ca părinții să se implice urmând acești 5 pași:
1. Conștientizarea emoțiilor copilului
2. Recunoașterea acestor emoții ca fiind oportunități de conectare
3. Ascultarea empatică și validarea trăirilor copilului
4. Sprijinirea celui mic, pentru ca el să-și verbalizeze și să-și exprime durerea și emoțiile
5. Apelarea la partea cognitivă, prin discutarea consecințelor și a regulilor, apoi căutarea unor strategii de evitare a acestor situații pe viitor.
O mamă a comentat la postarea psihologului Gáspár György
„Trimisul la colț – dovezi clare de lipsă de umanitate?? Poate este doar o formă de disciplină din care copilul realizează că a greșit!”
Iată și răspunsul acestuia:
„Depinde cum interpretăm această lipsă de umanitate. Din păcate, eu așa văd aceste comportamente; dar este doar un punct de vedere. Experiența clinică îmi arată că trimisul la colț nu prea își atinge obiectivul – adică acela în care ne imaginăm cum copilul va reflecta la ce a făcut sau nu a făcut sau, și mai mult, se va liniști singur.
Am observat că, mai degrabă, copiii pot să devină mai furioși și mai supărați și își pierd capacitatea de a se controla sau de a se gândi la ce au făcut greșit. Mulți copii mi-au spus că, în acele momente, se gândesc doar la faptul că părinții nu-i iubesc și că aceștia ar fi „părinți răi”, care îi obligă să stea singuri. Iar astfel se lezează relația de atașament, sigur că – în funcție de temperament – sunt și copii, care, de frica de a nu pierde conexiunea cu părintele, se vor purta ca și cum și-ar fi învățat lecția. Dar cred că acesta este doar un mecanism de supraviețuire, nu o abilitate de a gestiona momentele dificile. (…) Cartea scrisă de Dan Siegel („Inteligența parentală”) oferă multe explicații științifice.”
Gáspár György este psiholog clinician, psihoterapeut relațional, autor de cărți bestseller, președinte al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie și președintele Academiei Imago România.
Vezi si: Cele 19 sfaturi ale Mariei Montessori pentru a creste un copil independent | Demamici.ro
Vezi si: Cei mai fericiti copii sunt in Olanda. 8 obiceiuri de aur de la parintii olandezi | Demamici.ro
