Fetiță cu sindromul Down, izolată pe un hol al școlii pe motiv că este agresivă. Președintele țării a intervenit

Demamici Fetiță cu sindromul Down, izolată pe un hol al școlii pe motiv că este agresivă. Președintele țării a intervenit | Demamici.ro

Să fii special, într-o lume plină de superficialitate, de răutate, de lucruri nu tocmai frumoase, nu este deloc simplu. Cazul unei fetițe care suferă de sindromul Down, hărțuită de colegii de clasă, a făcut înconjurul lumii, mai ales datorită deznodământului acestei povești triste.

Fetiță cu sindromul Down, izolată pe un hol al școlii pe motiv că este agresivă

Embla Ademi, o fetiță de 11 ani cu Sindrom Down, din Macedonia de Nord a fost victima colegilor și a părinților acestora, care nu doreau să aibă copiii în aceeași clasă cu ea. Mai mult decât atât, părinții au solicitat unității de învățământ să ia măsuri pe motiv că Embla Ademi ar manifesta un comportament agresiv. Drept urmare, fetița a fost izolată de colegii săi, dusă să stea într-un hol al școlii, singură. La insistențele părinților fetiței, copila a fost reprimită în sala de curs. Părinții colegilor de clasă nu au fost de acord cu această decizie și au boicotat cursurile refuzând să-și trimită copiii la școală. Astfel se face că Embla Ademi s-a trezit singură în sala de clasă, informează Daily Mail.

Fetiță cu sindromul Down, izolată pe un hol al școlii pe motiv că este agresivă. Președintele țării a luat măsuri

Când președintele țării, Stevo Pendarovski, a auzit de cazul Emblei, a decis să ia măsuri. Șeful statului a vizitat-o și, într-un gest de susținere, a însoțit-o la școală, iar imaginile cu ei au devenit virale pe rețelele sociale.

Fetiță cu sindromul Down, hărțuită de colegii de clasă, dusă la școală chiar de președintele țării | Demamici.ro

Președintele a declarat că este inacceptabil comportamentul celor care au pus în pericol drepturile copilului, cu atât mai mult cu cât este vorba despre un copil cu nevoi speciale.

„Acești copii nu doar că merită să beneficieze de drepturile lor, ci trebuie să se simtă egali și bineveniți în băncile școlii. Este obligația noastră, ca stat, dar și ca indivizi și elementul comun în această misiune îl constituie empatia. Acest lucru ar ajuta copiii precum Embla, dar ne ajută și pe noi să învățăm ce este bucuria sinceră, ce înseamnă să împărțim și să fim solidari. Cu toții suntem egali în societate. Am venit aici să-mi ofer sprijinul și să ridic gradul de conștientizare cu privire la importanța incluziunii, ca principiu de bază.”

Ce este sindromul Down?

Sindromul Down este una dintre cele mai frecvente cauze genetice de întârziere cognitivă, determinată de prezenţa unui cromozom 21 suplimentar, de unde şi denumirea de trisomia 21, sub care mai este cunoscută această condiţie medicală. Un copil din 700 se naşte cu sindromul Down în Statele Unite, adică aproximativ 6.000 în fiecare an.

Se estimează că în România sunt diagnosticate aproximativ 30.000 persoane cu acest sindrom.

Cum „arată” sindromul Down?

Specifice persoanelor cu sindromul Down sunt şi trăsăturile faciale: o faţă mică şi rotundă, frunte lată, gât scurt şi gros, ochi migdalaţi, nas, urechi şi mâini mici. Mai mult decât atât, aproape jumătate dintre persoanele care s-au născut cu sindrom Down au şi probleme cardiace, reflux gastroesofagian sau tulburări tiroidiene, motiv pentru care riscul de a dezvolta afecţiuni asociate este destul de ridicat.

Una din zece persoane cu sindrom Down poate prezenta o tulburare din spectrul autist, precum sindromul Asperger, ADHD sau tulburarea autistă.

Întârzierea cognitivă şi tulburările de limbaj sau de comportament sunt tipice în rândul persoanelor cu sindrom Down, dar asta nu înseamnă că acestea nu pot avea o viaţă normală.

Cu terapii specifice, sprijin şi răbdare din partea familiei şi a societăţii, un copil cu sindrom Down se poate dezvolta normal, poate merge la şcoală şi poate lua decizii de unul singur, ajungând un adult independent şi perfect capabil să muncească şi să-şi întemeieze o familie.

Ce teste trebuie să faci în timpul sarcinii

Anomalia cromozomială care va duce la apariția sindromului Down se produce în momentul concepţiei, atunci când diviziunea celulară nu are loc în mod corect. Nu există metode de prevenire a concepţiei unui bebeluş cu sindrom Down.

Anomaliile pot fi diagnosticate chiar în stadiul embrionar, prin intermediul testelor prenatale, însă acestea nu oferă 100% acurateţe. Aceste teste sunt noninvazive şi constau în prelevarea unei mostre de sânge, prin care se măsoară nivelul anumitor substanţe, şi efectuarea unei ecografii, prin care se verifică anumiţi markeri asociaţi sindromului Down.

Screeningul se face între săptămânile 15-18 de sarcină, când gravidă poate efectua aşa numitul triplu test; cu ajutorul său se estimează nivelul de risc la care se află bebeluşul. Procedura de diagnostic se numeşte cariotipare (analiza cromozomială prin care se depistează anomalii ale genelor). Aceasta se efectuează cu ajutorul amniocentezei, în jurul săptămânii 16 de sarcină (riscul declanşării unui avort nu o recomanda decât în cazuri care o impun) sau a biopsiei vilozităţilor corionice (ţesut de placenta) în săptămâna 9- 12 de sarcină. Astfel, Sindromul Down poate fi diagnosticat chiar în perioada intrauterină.

Pentru a obţine însă un diagnostic precis, se recomandă testele de diagnosticare, care presupun proceduri invazive şi cu un anumit grad de risc pentru sarcină.

Vezi și: Morfologiile fetale ajuta la depistarea si tratarea rapida a anomaliilor fetale – interviu cu Dr. Marius Bogdan Muresan