Femeile însărcinate care lucrează în condiții ce le pot pune în pericol sănătatea sau pot afecta dezvoltarea copilului au dreptul la măsuri speciale de protecție. Una dintre acestea este concediul de risc maternal, un drept prevăzut de legislația din România, care le permite viitoarelor mame să întrerupă temporar activitatea profesională atunci când riscurile de la locul de muncă nu pot fi eliminate.
Cuprins:
În 2027, concediul de risc maternal poate fi acordat pentru o perioadă de maximum 120 de zile calendaristice, iar indemnizația reprezintă 75% din baza de calcul stabilită potrivit legii. Un avantaj important este că acest drept poate fi acordat fără îndeplinirea unui stagiu minim de asigurare.
Nu orice sarcină presupune însă automat acordarea acestui concediu. Există o procedură care trebuie respectată, iar angajatorul are obligația de a încerca mai întâi să elimine riscurile prin modificarea condițiilor de muncă sau prin repartizarea salariatei la un alt post.
Iată ce trebuie să știe femeile care urmează să devină mame în 2027 despre concediul de risc maternal, documentele necesare, durata acestuia și modul în care se calculează indemnizația.
Ce este concediul de risc maternal și în ce situații se acordă
Concediul de risc maternal este un concediu medical destinat protejării sănătății femeii și a copilului atunci când activitatea profesională presupune condiții care pot afecta sarcina, perioada de după naștere sau alăptarea.
Dreptul este reglementat prin OUG nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă și prin OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
Potrivit legislației, concediul poate fi acordat în situațiile în care angajatorul nu poate elimina riscurile prin adaptarea temporară a condițiilor de muncă, modificarea programului sau repartizarea salariatei la un alt post fără riscuri.
Printre situațiile care pot necesita evaluarea riscurilor se numără:
- activitățile care presupun manipularea unor greutăți sau efort fizic important;
- expunerea la substanțe chimice ori agenți biologici periculoși;
- lucrul în condiții de temperatură sau zgomot care pot afecta sănătatea;
- activitățile care presupun statul prelungit în picioare sau alte condiții de muncă incompatibile cu starea salariatei;
- alte condiții profesionale care pot avea efecte negative asupra sarcinii sau alăptării.
Important este că existența unei sarcini nu reprezintă, în sine, un motiv automat pentru acordarea concediului. Este necesară identificarea unui risc profesional și parcurgerea procedurii prevăzute de lege.
Cine poate beneficia de concediul de risc maternal în 2027
Legislația vizează trei categorii de femei:
1. Salariatele însărcinate
Femeile care sunt însărcinate și lucrează în condiții care pot pune în pericol sănătatea lor sau a fătului pot beneficia de protecție specială la locul de muncă.
Pentru a intra sub incidența prevederilor legale, salariata trebuie să își informeze angajatorul în scris despre sarcină și să prezinte documentul medical care atestă această stare.
2. Femeile care au născut recent
Și mamele care au revenit la serviciu după efectuarea concediului de lăuzie obligatoriu pot beneficia de măsurile de protecție prevăzute de lege.
Pentru această categorie, solicitarea măsurilor de protecție trebuie însoțită de documentele medicale necesare și transmisă angajatorului în cel mult șase luni de la data nașterii.
3. Mamele care alăptează
Femeile care se întorc la serviciu după concediul de lăuzie și continuă să alăpteze beneficiază, de asemenea, de protecție specială.
Acestea trebuie să informeze angajatorul în scris despre perioada de alăptare și să prezinte documentele medicale solicitate de legislație.
În cazul mamelor care au născut recent sau al celor care alăptează, concediul de risc maternal poate fi acordat după revenirea din perioada obligatorie de lăuzie, dacă nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea copilului.
Câte zile de concediu de risc maternal se acordă
Concediul de risc maternal poate avea o durată maximă de 120 de zile calendaristice.
Acesta poate fi acordat:
- integral, pentru întreaga perioadă stabilită medical;
- fracționat, în mai multe intervale, dacă situația o impune.
Perioadele acordate separat se cumulează, fără ca durata totală să depășească 120 de zile.
Concediul poate fi solicitat înainte de intrarea în concediul de maternitate, în cazul salariatelor însărcinate. Pentru femeile care au născut recent sau alăptează, există condițiile speciale referitoare la revenirea din concediul obligatoriu de lăuzie și la concediul pentru creșterea copilului.
Un alt aspect important este că acest concediu nu poate fi acordat simultan cu alte concedii medicale reglementate prin OUG nr. 158/2005.
Cât este indemnizația de risc maternal în 2027
Indemnizația pentru concediul de risc maternal reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform prevederilor legale.
Baza de calcul se determină, în cazul salariatelor, pornind de la media veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni care constituie stagiul de asigurare, cu respectarea plafoanelor prevăzute de lege.
Așadar, indemnizația nu reprezintă 75% din salariul net, ci 75% din baza de calcul brută.
Suma efectiv încasată este influențată și de numărul zilelor lucrătoare pentru care se acordă indemnizația în luna respectivă.
De exemplu, dacă baza de calcul lunară este de 6.000 de lei, indemnizația brută aferentă unei luni complete de referință, înainte de eventualele ajustări în funcție de zilele de concediu, este de 4.500 de lei.
Din indemnizație se reține contribuția de asigurări sociale (CAS), în cotă de 25%. Indemnizația de risc maternal este scutită de CASS și de impozitul pe venit, potrivit regimului fiscal aplicabil.
Prin urmare, pentru exemplul de mai sus, dacă sunt luate în calcul 4.500 de lei brut, suma rămasă după reținerea CAS este de 3.375 de lei.
Acesta este un exemplu orientativ, nu un cuantum garantat pentru toate lunile sau pentru toate salariatele.
Cine plătește concediul de risc maternal: angajatorul sau statul?
O întrebare frecventă în rândul viitoarelor mame este cine suportă efectiv costurile acestui concediu.
Potrivit OUG nr. 158/2005, indemnizația de risc maternal este suportată integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
În cazul salariatelor, plata este efectuată prin angajator, care achită indemnizația și poate solicita ulterior recuperarea sumelor de la casa de asigurări de sănătate, conform procedurii legale.
Prin urmare, indemnizația nu reprezintă un cost suportat definitiv de angajator, chiar dacă acesta are un rol important în efectuarea plății.
Este necesar un stagiu minim de cotizare pentru concediul de risc maternal?
Nu. Unul dintre cele mai importante avantaje ale acestui tip de concediu este faptul că se acordă fără condiție de stagiu minim de asigurare.
Spre deosebire de alte concedii medicale, femeile nu trebuie să demonstreze că au acumulat șase luni de contribuții în ultimele 12 luni pentru a beneficia de concediul și indemnizația de risc maternal.
Acest lucru este important mai ales pentru femeile care au început recent un loc de muncă sau care nu au acumulat încă perioada de asigurare necesară pentru alte tipuri de indemnizații.
Legea prevede și posibilitatea acordării acestui drept anumitor persoane care au încheiat contracte de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de OUG nr. 158/2005.
Cum se obține concediul de risc maternal. Ce acte sunt necesare
Pentru a beneficia de concediu de risc maternal, salariata trebuie să urmeze o procedură care începe cu informarea angajatorului.
Primul pas este transmiterea unei notificări scrise prin care femeia anunță că este însărcinată, că a născut recent sau că alăptează, după caz. Notificarea trebuie însoțită de documentele medicale care atestă situația respectivă.
Ulterior, angajatorul trebuie să evalueze riscurile profesionale și să ia măsurile necesare pentru protejarea sănătății salariatei și a copilului.
Dacă riscurile nu pot fi eliminate prin modificarea programului sau a condițiilor de lucru și nici prin repartizarea la un alt post sigur, poate fi acordat concediul de risc maternal.
În general, procedura presupune:
- notificarea scrisă a angajatorului;
- documentul medical care atestă sarcina, nașterea recentă sau alăptarea;
- evaluarea riscurilor de la locul de muncă;
- recomandările medicului de medicina muncii sau ale medicului de familie, după caz;
- certificatul de concediu medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist, în condițiile legii.
Este recomandat ca salariata să păstreze copii ale documentelor transmise și să solicite informații de la departamentul de resurse umane privind înregistrarea acestora.
Poate angajatorul să refuze concediul de risc maternal?
Angajatorul nu poate ignora obligațiile legale privind protecția maternității la locul de muncă.
Totuși, concediul de risc maternal nu se acordă automat doar pentru că salariata îl solicită. Înainte de acordarea lui trebuie analizată situația profesională și trebuie verificat dacă riscurile pot fi eliminate prin alte măsuri.
Dacă modificarea condițiilor de muncă nu este posibilă din motive justificate obiectiv, iar salariata îndeplinește condițiile legale, aceasta poate beneficia de concediu de risc maternal.
În cazul în care angajatorul nu respectă obligațiile privind protecția maternității, salariata se poate adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă.
Poate fi concediată o femeie aflată în concediu de risc maternal?
Legislația prevede protecție împotriva concedierii pentru salariatele aflate în situațiile speciale reglementate de OUG nr. 96/2003.
Concedierea nu poate fi dispusă din motive legate direct de starea de graviditate, de nașterea recentă sau de alăptare, iar legea prevede interdicții speciale și în perioada concediului de risc maternal.
Există însă și excepții legale, precum anumite situații care țin de reorganizarea judiciară, falimentul sau dizolvarea angajatorului. De aceea, protecția nu trebuie interpretată ca o interdicție absolută de încetare a contractului în orice împrejurare.
Femeile care consideră că le-au fost încălcate drepturile pot solicita sprijinul ITM sau consiliere juridică.
Care este diferența dintre concediul de risc maternal și concediul prenatal
Cele două tipuri de concediu sunt adesea confundate, însă au scopuri diferite.
Concediul prenatal face parte din concediul de maternitate și este acordat înainte de naștere. Împreună cu perioada de lăuzie, acesta însumează 126 de zile calendaristice, iar indemnizația de maternitate este de 85% din baza de calcul.
Concediul de risc maternal este acordat atunci când există riscuri profesionale care nu pot fi eliminate prin măsurile prevăzute de lege. Poate avea o durată de maximum 120 de zile calendaristice, iar indemnizația este de 75% din baza de calcul.
Cele două concedii nu se acordă simultan. Concediul de risc maternal se încheie înainte de intrarea în concediul de maternitate, în cazul salariatelor însărcinate.
Ce trebuie să rețină viitoarele mame despre concediul de risc maternal în 2027
Concediul de risc maternal este un drept important pentru femeile care se confruntă cu condiții profesionale incompatibile cu sarcina, perioada de după naștere sau alăptarea.
Principalele prevederi care trebuie cunoscute sunt:
- Durata maximă: 120 de zile calendaristice.
- Indemnizația: 75% din baza de calcul legală.
- Stagiu minim de asigurare: nu este necesar.
- Sursa banilor: Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
- Plata: prin angajator, în cazul salariatelor, cu posibilitatea recuperării sumelor de la casa de asigurări de sănătate.
- Acordarea: integral sau fracționat, în condițiile legii.
- Documente: notificare scrisă către angajator, documente medicale și certificat de concediu medical.
Viitoarele mame trebuie să știe că protecția maternității nu începe doar odată cu intrarea în concediu. Angajatorul are obligația să evalueze riscurile și să asigure condiții de lucru corespunzătoare încă din momentul în care este informat despre situația salariatei.
Concediul de risc maternal nu este un beneficiu acordat automat tuturor gravidelor, ci o măsură legală de protecție atunci când sănătatea mamei sau a copilului poate fi afectată de activitatea profesională.
foto: pixabay
