Hepatita misterioasă acută care a afectat până în prezent copii din 11 țări a ajuns și în România. O fetiță de 5 ani a fost diagnosticată cu hepatită de cauză necunoscută și este internată în spital de câteva săptămâni.
Această hepatită misterioasă afectează copiii cu vârste cuprinse între 1 lună și 16 ani, precizează Organizația Mondială a Sănătății. Potrivit OMS, până în prezent, a fost înregistrat cel puțin un deces, iar în cazul a 17 copii (10%) a fost nevoie de transplant de ficat.
Până pe 21 aprilie 2022 au fost raportate cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută din 11 țări din Regiunea Europeană a OMS și o țară din Regiunea OMS a SUA.
„Nu este încă clar dacă a existat o creștere a cazurilor de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită, care apar în ritmul așteptat, dar nu sunt detectate. Deși adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigațiile sunt în desfășurare pentru agentul cauzal”, a prcizează OMS.
Până în prezent, au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Regatul Unit) (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (5), Țările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franța (2), România (1) și Belgia (1).
Hepatita misterioasă care afectează grav copiii a ajuns și în România. Adenovirusul, principala problemă?
Adenovirusul a fost detectat în cel puțin 74 de cazuri, iar din numărul de cazuri cu informații despre testarea moleculară, 18 au fost identificate ca tip F 41. SARS-CoV-2 a fost identificat în 20 de cazuri dintre cele care au fost testate. În plus, 19 au fost detectați cu o co-infecție SARS-CoV-2 și adenovirus.
Care sunt simptomele acestei hepatite?
Sindromul clinic printre cazurile identificate este hepatita acută (inflamația ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute. Multe cazuri au raportat simptome gastro-intestinale, inclusiv dureri abdominale, diaree și vărsături, premergând apariția cu hepatită acută severă și niveluri crescute de enzime hepatice (aspartat transaminaza (AST) sau alanin aminotransaminaza (ALT) mai mare de 500 UI/L) și icter.
Majoritatea cazurilor nu au avut febră. Virușii obișnuiți care provoacă hepatită virală acută (virusurile hepatitei A, B, C, D și E) nu au fost detectați în niciunul dintre aceste cazuri.
Călătoriile internaționale sau legăturile către alte țări pe baza informațiilor disponibile în prezent nu au fost identificate ca factori.
Ce spune medicul Adrian Marinescu despre hepatita care afectează copiii
Directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală. dr. Adrian Marinescu, a precizat, într-un interviu oferit publicației News.ro, că nu există deocamdată o relaţie clară de cauzalitate nici între prezenţa adenovirusului şi acest nou tip de hepatită.
„Luăm în calcul că sunt aproximativ 49 de tipuri de adenovirus care pot afecta omul şi care dau o paletă foarte largă de afecţiuni”, a spus Marinescu.
„Ştim foarte puţin, atenţionarea care vine de la OMS până la urmă este o modalitate prin care se gândeşte preventiv. A observat cazuri izolate şi am putea spune că sunt chiar cazuri foarte rare de hepatită acută la copii, şi când spun copii înseamnă de la cea mai fragedă vârstă până la 16 ani, care nu sunt de cauză virală, sau mai bine spus virusurile hepatitice clasice, A, B, C, D, E, nu sunt nici autoimune, nu sunt toxice, adică nu au o cauză decelabilă.
Este o ipoteză de lucru în care este vorba şi de un adenovirus, dar nu stabileşte o relaţie de cauzalitate şi nu poate să precizeze dacă un anumit adenovirus chiar determină această formă de hepatită severă. Luăm în calcul că sunt aproximatv 49 de tipuri de adenovirus care pot afecta omul şi dau o paletă foarte largă de afecţiuni. Aici vorbim de răceli banale, vorbim de pneumonie, de celelalte infecţii de tract respirator sau inferior, putem vorbi în cazuri rare de encefalită sau meningită, infecţii urinare, infecţii digestive, etc.
Deci deocamdată sunt doar nişte cazuri şi există doar observarea lor. Ce va trebui să stabilim în viitorul apropiat este dacă acei pacienţi, copiii, au un teren imunitar deficitar, dacă într-adevăr este un adenovirus şi dacă putem trage o concluzie, pentru că în lume, în momentul de faţă, chiar dacă am avut undeva spre 200 de cazuri, încadrate în hepatită de cauză necunoscută, cele mai multe au fost forme uşoare sau forme medii care s-au rezolvat”, a spus medicul infecţionist.
Sursa foto: Pexels.com
Vezi și: „Boala sărutului” (mononucleoza), la copii. Ce e important să știi despre ea | Demamici.ro
