Vara este anotimpul pe care toată familia îl preferă, mai ales că, de regulă, în lunile calde sunt planificate concediile. Destinațiile la malul mării sunt printre cele mai căutate de către familiile cu copii. Părinții visează la o băutură rece și câteva clipe de liniște pe șezlong, în timp ce copiii se joacă cu nisip sau cu jucării pe malul mării. Uneori zilele de relaxare sunt așteptate cu atâta nerăbdare încât doar gândul că „ceva” ne-ar putea strica vacanța ne face să simțim fiori pe șira spinării.
Fie că vrem să acceptăm sau nu, există momente imprevizibile care pot să perturbe liniștea și bucuria concediului, iar când vorbim despre vacanțe cu copii, probabilitatea apariției unor probleme medicale crește. În sezonul cald, când cei mici nu petrec la fel de mult timp în colectivitate, virozele și răcelile nu sunt atât de frecvente, în schimb, își fac apariția problemele digestive. Episoadele diareice reprezintă cea mai frecventă problemă medicală pe care o putem întâmpina în timpul concediului.
În timpul sezonului estival, când cei mici își petrec mai mult timp la bunici, în excursii, tabere sau în vacanțe cu părinții, expunerea la microbi, virusuri, bacterii este mai mare. Temperaturile ridicate cresc riscul contaminării alimentelor, iar consumul de apă/ băuturi sau mâncare contaminată determină apariția intoxicațiilor alimentare și a episoadelor diareice.
Ce este diareea călătorului? Principalele simptome
Diareea călătorului este o afecțiune digestivă caracterizată prin scaune moi, apoase și crampe abdominale. Este cauzată de consumul de apă sau mâncare contaminată și apare, de regulă, în momentul în care vizităm locuri cu un climat diferit sau în care practicile sanitare sunt diferite în comparație cu cele cu care suntem obișnuiți acasă. Din fericire, diareea călătorului nu este o afecțiune medicală gravă. (1)
Diareea călătorului poate să apară în cazul copiilor, dar și al adulților și putem vorbi despre ea din momentul în care apar cel puțin 3 scaune moi/ apoase în decurs de 24 de ore, însoțite de crampe abdominale. Studii recente au demonstrat că 25% dintre călătorii care petrec 2 săptămâni departe de casă se confruntă cu episoade diareice. Riscul de îmbolnăvire crește în cazul persoanelor care călătoresc din țări dezvoltate în zone în curs de dezvoltare. Destinațiile cu riscul cel mai ridicat sunt cele din Africa de Sud, zona centrală a Africii, dar și Asia de vest (2).
Unele studii vorbesc chiar de un procent de îmbolnăviri cuprins între 40% și 60% dintre călători (3). Episoadele de diaree pot debuta brusc în timpul călătoriei sau la scurt timp după întoarcerea acasă. De regulă nu este o afecțiune care să ridice probleme deosebite, însă o atenție sporită trebuie acordată în cazul sugarilor și copiilor mici întrucât în cazul acestora riscul de deshidratare este foarte mare.
Diareea călătorului – cauze
Originea diareei călătorului este, de cele mai multe ori, bacteriană și mai rar virală sau parazitară. Bacteriile „responsabile” pentru apariția afecțiunii digestive sunt:
- E.coli (în aproximativ o treime din cazuri)
- Campylobacter spp
- Salmonella spp
- Shigella spp
Virusurile cel mai frecvent implicate în apariția episoadelor diareice sunt Norovirusul și Rotavirusul.
De unde ne putem alege cu astfel de bacterii? Sursele cele mai obișnuite de infecție cu bacteriile enumerate anterior sunt reprezentate de mâncarea contaminată, prin consumul de preparate insuficient gătite termic (ouă crude, carne în sânge), sau prin consumul de apă/ băuturi contaminate, inclusiv cuburile de gheață. Contaminarea se poate face și din cauza preparării și depozitării mâncării în condiții necorespunzătoare de igienă. Infecția se poate transmite de la o persoană la alta ca urmare a igienei precare.
Diareea călătorului – simptome. Când trebuie să mergi la medic
Durata medie a acestei afecțiuni digestive este de trei zile, iar simptomele sunt, de regulă, ușoare. În medie numărul de scaune moi este de patru pe zi. Cu toate că nu reprezintă o urgență medicală, diareea este neplăcută și limitează activitatea, acest lucru creând un disconfort major. Simptomele se manifestă mai agresiv în primele două zile. Aproximativ 10% dintre călătorii cu diareea călătorului cer sfatul medicului, iar 3% dintre aceștia au nevoie de spitalizare (5).
În general, simptomatologia debutează brusc în timpul călătoriei sau la scurt timp după întoarcerea acasă. Cele mai multe persoane se simt mai bine după una-două zile, fără tratament, și se vindecă complet în decurs de o săptămână. Cele mai comune simptome ale diareei călătorului sunt (1):
- durerile abdominale care pot varia de la ușoare la severe
- crampele abdominale
- febra
- greața
- vărsăturile
- nevoia urgentă de a defeca
- trei sau mai multe scaune moi/ apoase pe zi
Uneori persoanele pot experimenta semne de deshidratare moderată sau severă, vărsături care persistă, febră mare, scaune cu sânge sau dureri abdominale deosebit de puternice. Dacă aceste simptome apar în cazul copilului este necesar un consult medical. Deshidratarea reprezintă una dintre cele mai îngrijorătoare complicații ale diareei la copii.
În cazul copiilor, diareea călătorului poate provoca deshidratare severă într-un timp scurt. Așadar, dacă cel mic prezintă unul dintre simptomele de mai jos, deplasați-vă de urgență la spital (1):
- vărsături care persistă
- febră de 39 grade Celsius sau mai mare
- scaune cu sânge sau foarte apoase
- gură uscată sau plâns fără lacrimi
- semne de letargie, somnolență, stare de leșin
- cantitate foarte mică de urină (puține scutece udate în cazul sugarilor)
Cum pot preveni diareea călătorului? Profilaxie
Există o serie de măsuri care pot fi luate pentru a scădea riscul de a intra în contact cu bacteriile „responsabile” pentru diareea călătorului:
- fiți foarte atenți la igiena personală. Spălați-vă bine pe mâini înainte de masă și după folosirea toaletei. Spălați-vă pe mâini cu apă și săpun. Dacă nu le aveți la îndemână puteți folosi dezinfectant sau șervețele umede care au alcool în componență. În orice caz se recomandă evitarea ducerii mâinilor la gură. (6).
- alegeți mâncarea și băuturile cu multă atenție.
- consumați doar alimente gătite termic corespunzător. Evitați: laptele sau orice tip de brânzeturi nepasteurizate, ouăle crude sau „moi”, peștele crud sau fructele de mare, carnea crudă sau „în sânge”, înghețata preparată de localnici.
- mâncați fructe și legume proaspete doar dacă le-ați spălat foarte bine înainte.
- este de preferat să consumați apă îmbuteliată. Evitați consumul de apă de la robinet.
- evitați să consumați alimente de la vânzătorii ambulanți unde modul de preparare și depozitare al alimentelor nu se realizează în condiții corespunzătoare de igienă.
- folosiți apă îmbuteliată pentru a prepara formula de lapte pentru bebeluși.
- folosiți apă îmbuteliată pentru a vă spăla pe dinți.
- nu înotați în apă care ar putea fi contaminată.
- țineți gura închisă în timpul dușului (1).
- țineți cont de regula 2 ore – 1 oră. Alimentele care au stat mai mult de două ore la temperatura camerei trebuie aruncate. Dacă temperatura din mediu este mai mare de 32 de grade Celsius, alimentele care nu au fost depozitate corespunzător trebuie aruncate după o oră.
Diareea călătorului la copii și sugari – cum poate fi tratată
Primul și cel mai important aspect atunci când apare diareea este nevoia de rehidratare. Prin diaree corpul pierde cantități însemnate de apă și electroliți, producându-se astfel o tulburare a echilibrului electrolitic. Uneori, deshidratarea severă poate fi tratată corespunzător numai prin tratament intravenos. Așadar fiți foarte atenți la simptomele deshidratării enumerate în subpunctul: „Diareea călătorului – simptome. Când trebuie să mergi la medic”.
Hidratarea, extrem de importantă!
Pierderea de fluide poate fi înlocuită printr-o soluție de rehidratare orală. Sărurile de rehidratare orală conțin apă, sare, electroliți, glucoză. Ele pot fi găsite în farmacii sub formă de pulberi care se prepară cu apă, conform instrucțiunilor de pe pachet.
Terapia de rehidratare orală trebuie începută cât mai curând după apariția simptomelor și ar trebui să dureze până la reducerea simptomelor de diaree și vărsături. După ce simptomele s-au mai redus, soluția poate fi înlocuită cu apă, ceaiuri, supe de legume și regim alimentar. Copilul ar trebui să primească o cantitate mică de lichid (5 – 10 ml) la câteva minute pentru ca organismul să asimileze lent apa și sărurile minerale, evitându-se astfel riscul producerii unui nou episod de vomă.
- Dacă bebelușul este alăptat, continuați să o faceți!
- Dacă sugarul este hrănit cu formulă de lapte, ar fi de preferat să-i oferiți o formulă de lapte fără lactoză.
- Pentru copiii mai mari: oferiți cât mai multe lichide: săruri de rehidratare orală (respectând instrucțiunile de pe ambalaj), apă, supă, lapte fără lactoză
Regim alimentar restrictiv
Tratarea diareei poate fi grăbită prin respectarea unui regim alimentar adecvat. Astfel, o dietă bogată în orez, ouă fierte tari, carne friptă sau fiartă, morcovi fierți, mere coapte, pâine prăjită ajută la refacerea mai rapidă a organismului. Reluarea consumului de alimente se face treptat. Nu oferim copilului alimente care ar putea irita sistemul digestiv.
Administrarea de suplimente alimentare pentru susținerea florei intestinale
L. reuteri Protectis, prin aportul de lactobacili vii, contribuie la restabilirea și menţinerea echilibrului florei intestinale, care poate fi perturbat de o serie de factori, printre care: schimbarea dietei sau dietele neadecvate, infecţiile intestinale bacteriene sau virale, tratamentul cu antibiotice.
Dezechilibrul florei intestinale se poate manifesta prin tulburări gastro-intestinale, precum: colici, diaree, constipaţie, dureri funcţionale abdominale sau scăderea imunităţii organismului.
L. reuteri Protectis a fost testat în peste 130 de studii clinice, care i-au demonstrat eficacitatea și siguranţa utilizării la copii şi adulţi.
ProTectis picături pentru copii se oferă în doză unică (5 picături/ zi), din prima zi de viață. O doză asigură cel puţin 100 milioane bacterii lactice vii L.reuteri Protectis. Înainte de administrare, recipientul se agită bine timp de 10 secunde.
ProTectis picături pentru copii este disponibil si in varianta cu Vitamina D, ce contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, la menținerea sănătății sistemului osos, la menținerea funcției normale a sistemului muscular, precum și la menţinerea sănătăţii dinţilor.
ProTectis capsule poate fi administrat copiilor de peste 3 ani și adulților. O capsulă asigură cel puţin 100 milioane bacterii lactice vii L. reuteri Protectis și poate fi utilizat în mod regulat pentru o bună funcționare la nivel intestinal sau în situațiile când apare disconfort intestinal temporar.
Pentru copiii mofturoși, care refuză tot ce înseamnă pastile sau picături, există ProTectis Junior, tablete masticabile cu aromă de căpșuni. Se pot consuma de către copiii cu vârsta de peste 3 ani și de către adulţi, 1 tabletă masticabilă pe zi.
Toate produsele prezentate sunt suplimente alimentare şi nu trebuie să înlocuiască o dietă variată şi echilibrată şi un stil de viaţă sănătos.
Surse:
(1) – https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/travelers-diarrhea/symptoms-causes/syc-20352182#:~:text=Traveler’s%20diarrhea%20is%20a%20digestive,most%20people%20%E2%80%94%20it’s%20just%20unpleasant.
(2) – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4764790/
(3) – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459348/
(4) – http://srmv.ro/index.php/informatii-medicale/diareea-calatorului
(5) – Piyaphanee W, Kusolsuk T, Kittitrakul C, et al. Incidence and impact of travelers’ diarrhea among foreign backpackers in Southeast Asia: a result from Khao San road, Bangkok. J Travel Med. 2011;18(2):109–114
(6) – https://wwwnc.cdc.gov/travel/page/travelers-diarrhea
Vezi și: Totul despre deshidratarea la copii. Cum se recunoaste si cum se trateaza | Demamici.ro
