Poveste cu miracol din Turcia: „Am stat 4 zile îngropată sub moloz cu nou-născutul meu la piept”. A trecut o săptămână de la primul cutremur care a lovit în mod devastator regiunea Turciei și a Siriei, lăsând în urmă zeci de mii de morți, familii îndoliate, copii rămași singuri pe lume și alte victime care nu vor uita niciodată clipele de groază prin care au trecut.
În mijlocul tragediei, se nasc și povești cu iz de miracol. Iar cea care urmează este una dintre ele.
***
Provincia Hatay, Turcia. Era o zi de 27 ianuarie, atunci când tănăra mămică Necla Camuz și-a adus pe lume al doilea băiețel. A decis să-l numească Yagiz, un nume a cărui semnificație, parcă profetică, s-ar traduce „cel viteaz”.
La doar 10 zile de când familia se bucura de noua minune din viața lor, viața avea să li se schimbe complet.
La ora 04:17, Necla era trează și își alăpta bebelușul nou-născut în locuința lor din Hatay.
Câteva momente mai târziu, s-au trezit cu toții prinși sub dărâmături.
„Când cutremurul a început, voiam să mă duc spre soțul meu, care era în cealaltă cameră. El, la rândul lui, instinctiv voia să vină spre mine. Îl luase și pe băiatul nostru mai mare și doar câțiva pași au apucat să facă, până când dressingul a căzut peste ei și nu s-au mai putut mișca.
Pe măsură ce cutremurul a devenit mai puternic, pereții s-au prăbușit, întreaga încăpere se mișca și simțeam cum clădirea noastră își schimbă poziția. În momentul în care s-a oprit, nici nu realizasem că mă aflam cu un etaj mai jos. Strigasem către ai mei, dar nu primeam niciun răspuns”, își aduce aminte mămica în vârstă de 33 de ani.
Necla s-a trezit ghemuită la podea, cu bebelușul ei de doar 10 zile puternic strâns la piept, în brațele ei. Dressingul căzut le-a salvat viețile, împiedicând o bucată de beton să-i strivească.
Mama și bebelușul aveau să rămână în această poziție timp de patru zile.
Ziua 1
Îmbrăcată în pijamale, sub molozul rămas în urma cutremurului, Necla nu putea vedea nimic în jurul ei. A încercat să se bazeze pe celelalte simțuri ca să-și dea seama ce se petrece. Spre bucuria ei, și-a dat seama imediat că Yagiz încă respiră la pieptul ei.
Din poziția în care stătea, simțea de parcă ar fi tot felul de jucării sub ea, însă nu se putea mișca de niciun fel, ca să verifice mai bine, sau să-și găsească o poziție confortabilă.
Pielea fină a bebelușului ei și pe care o simțea era toată alinarea ei. Auzea de la distanță voci de oameni. A încercat inițial să strige după ajutor: „E cineva acolo? Mă poate ajuta cineva?”
Niciun răspuns. În momentul în care și-a dat seama că există posibilitatea ca nimeni să nu vină în ajutor i-a fost cel mai greu.
„Am înghețat de spaimă”.
Viața sub dărâmături: „Îți faci atâtea planuri când aduci pe lume un copil, apoi brusc te trezești îngropat sub moloz”
În beznă totală, Necla a pierdut complet noțiunea timpului.
Nu știa dacă e zi sau dacă e noapte, ori de câte ore stătea așa.
„Îți faci atâtea planuri atunci când aduci pe lume un copil, apoi brusc te trezești îngropat sub dărâmături”.
Știa că trebuie să aibă grijă de Yagiz, iar din fericire a reușit să-l alăpteze în spațiul strâmt în care stăteau.
Nu avea deloc hrană sau apă la îndemână, iar din disperare, a încercat, fără succes însă, să bea din propriul ei lapte.
Necla auzea în continuare pași, voci și sunete de mișcare undeva deasupra ei, însă în continuare, păreau foarte departe.
A decis să-și păstreze din energie și să strige după ajutor doar atunci când vocile vor părea mai aproape de ea. Se gândea în permanență la familia ei, la bebelușul pe care îl strângea la piept, la soțul și celălalt fiul al lor pierduți și ei pe sub dărâmături.
Își făcea griji și în privința celorlalți membri ai familiei despre care nu știa nimic. Necla nu a știut dacă va fi salvată la timp sau nu, însă un lucru a știut cu siguranță: bebelușul ei i-a dat toată puterea să reziste.
Micuțul Yagiz a stat cuminte la pieptul ei timp de 4 zile. A dormit mare parte din timp, iar când se trezea plângând, Necla îl alăpta până când se liniștea.
Salvată împreună cu bebelușul, după 90 de ore petrecute sub pământ
După mai bine de 90 de ore petrecute sub dărâmături, Necla a auzit un sunet de lătrat de câini aproape de locul ei.
Se întreba dacă nu cumva visează atunci când a auzit și glasul oamenilor.
„Ești ok? Bate o dată dacă da”, striga una dintre voci.
Fusese găsită.
Salvatorii au săpat cu grijă cât să o localizeze, pe măsură ce ea își ținea strâns la piept bebelușul. Deodată, întunericul a fost spart de o fâșie de lumină puternică care i-a pătruns ochii.
Atunci când echipa de salvatori de la Departamentul de Pompieri Istanbul a întrebat-o cât are micuțul Yagiz, Necla nu știa ce răspuns să dea.
Știa doar că micuțul ei avea 10 zile de viață atunci când cutremurul a început.
Salvatorii l-au preluat pe Yagiz, în timp ce Necla a fost condusă și ea către ambulanță, înconjurată de o mulțime de oameni.
Nu recunoștea pe nimeni. În drum spre spital a aflat, cu bucurie, că și celălalt fiu al ei fusese salvat.
Viața luată de la zero
La spital, Necla a fost întâmpinată de alți membri ai familiei care i-au spus că soțul ei și fiul lor mai mare de 3 ani au fost și ei salvați de sub dărâmături.
Fuseseră transferați la un alt spital, din provincia Adana, cu niște răni mai serioase la picioare.
În mod miraculos, Necla și bebelușul ei nu au suferit nicio rană serioasă. Medicii i-au ținut 24 de ore în spital sub observație, apoi au fost externați. Necla și-a dat seama în acel moment că nu mai are o casă unde să se întoarcă.
Un membru al familiei i-a adus un cort, unde se adăpostește acum lângă alți 13 oameni care și ei și-au pierdut casele. După ce au pierdut tot ce aveau, familiile rămase pe drumuri se sprijină unii pe alții așa cum pot acum: împart o cafea și poveștile lor de viață.
În continuare, Necla încearcă să proceseze tot ceea ce i s-a întâmplat până acum. Spune că îi viața ei i se datorează lui Yagiz, bebelușul ei. „Dacă bebelușul meu nu ar fi fost suficient de puternic să reziste, nici eu nu aș fi fost”.
Tot ceea ce își dorește acum pentru fiul ei este să nu mai treacă niciodată prin așa ceva.
„Mă bucur că e un bebeluș nou-născut și că nu își va aminti nimic din toate astea”.
sursa: bbc.com
foto colaj: nypost.com
