Odata cu sarcina am simtit o modificare semnificativa a memoriei in sensul ca a inceput sa lipseasca cu desavarsire. Nu stiam unde imi lasam cheile, nu-mi aminteam daca am incuiat sau nu usa, daca am scos sau nu fierul de calcat din priza, unde mi-am pus ochelarii, daca am scos sau nu rufele din masina de spalat si exemplele pot continua la nesfarsit.
Am crezut ca „mintea slaba” e o caracteristica a sarcinii, insa nu ma asteptam ca problemele cu memoria sa persiste si dupa nastere. Daca imi impartasiti trairile, nu va faceti griji, asa numitul „creier de mama” este real si cat se poate de normal.
Se pare ca in momentul in care are un copil, creierul femeii se modifica, se „optimizeaza” astfel incat proaspata mamica sa poata lua cele mai bune decizii pentru puiul ei.
Psihologul Elseline Hoekzema numeste acest fenomen „taiere sinaptica” si consta in eliminarea sinapselor „slabite” astfel incat reteaua neuronala devine mai eficienta favorizand crearea unei legaturi emotionale mai puternice si a empatiei.
Oamenii de stiinta sustin ca „mommy brain” poate dura pana la 2 ani. Pe langa dezavantajul de a pierde din vedere anumite aspecte din viata cotidiana, „creierul de mama” vine la pachet si cu o serie de avantaje.
„Ceea ce-am pierdut mental, am castigat emotional si ma ajuta sa ma ocup de „subiectii” cei mai importanti (…). Cum se face ca reusesc sa recunosc plansetul copilului meu dintr-o multime? Cum se face ca reusesc sa cunosc nevoile copilului meu de parca ar fi ale mele?”
Empatia si mila nu sunt slabiciuni. Sunt punctele forte ale unei mame, atuurile care o ajuta sa-si creasca bine copilul. Copiii fac lucruri miraculoase pentru noi, mamele.
Din momentul in care ii concepem ne remodeleaza corpurile si isi „impletesc” ADN-ul cu al nostru. Alte studii au relevat faptul ca cellele fetale migreaza prin placenta si ajung chiar si la nivelul creierului. Fenomenul este cunoscut drept microchimerismul fetal.
Amigdala, structura din creier alcatuita dintr-un manunchi de neuroni, isi intensifica activitatea in saptamanile dinaintea nasterii. Asa se explica faptul ca o mama devine foarte atenta si sensibila la nevoile bebelusului.
Cercetatorii au comparat „creierul de mama” cu reactiile pe care le au oamenii atunci cand se indragostesc. Se pare ca sunt sensibilizate aceleasi regiuni din creier. Modificari la nivelul amigdalei se pot produce si in cazul tatilor cand acestia sunt foarte implicati in ingrijirea copilasilor lor.
sursa: Motherly
Citeste si:
COPIII NASCUTI IN DECEMBRIE SUNT SPECIALI! 6 MOTIVE CARE ITI FAC BEBELUSUL DEOSEBIT | DEMAMICI.RO
7 REGULI PE CARE TREBUIE SA LE RESPECTI DACA MERGI IN VIZITA LA UN NOU-NASCUT
