Scarlatina la copii: simptome, tratament și măsuri de precauție | Demamici.ro

Scarlatina este o infecție bacteriană care afectează în mod special copiii și cauzează o erupție roșiatică la nivelul pielii. Această erupție, de un roșu intens (în latină, „scarlatum” înseamnă roșu aprins) a dat și denumirea bolii. Boala este cauzată de infecția cu streptococul beta-hemolitic de grup A (Streptocosus pyogenes), iar acesta conține o toxină eritrogenă.

Scarlatina este contagioasă și se transmite cu ușurință de la o persoană la alta, prin aer sau picăturile de mucus și salivă, în timpul acceselor de tuse, strănut sau chiar atunci când vorbește.

În general, scarlatina la copii apare frecvent în intervalul de vârstă 5-19 ani, în mod special în colectivitate. La grădiniță sau în școli pot apărea focare.

Scarlatina la copii. Primele simptome

Boala debutează cu febră și erupție roșiatică, iar în următoarele 24-48 de ore pot apărea și alte simptome, cum ar fi durere în gât sau durere de cap.

Bubițele roșii sunt primele semnale ale viitoarei erupții și, la prima vedere, ele pot semăna cu arsurile cauzate de soare. Uneori, pot fi însoțite și de mâncărime. Erupția la nivelul pielii apare de obicei mai întâi pe abdomen și pe piept, iar în scurt timp se extinde și către alte zone ale corpului, cum ar fi: urechi, gât, coate, coapse interioare sau zona inghinală.

Erupția cauzată de scarlatină nu afectează și tenul, însă pot apărea semne și la nivelul feței, prin obraji roșii sau o tentă palidă în jurul buzelor.

Un indiciu că roșeața este cauzată de infecția cu streptococul beta-hemolitic de tip A este dacă la apăsare pe zona cu erupție roșiatică, ea devine albicioasă.

Roșeața dispare în general la o săptămână de la debutul bolii, însă pielea de la nivelul mâinilor, picioarelor rămâne afectată în următoarele săptămâni și veți observa că va începe să se cojească. În cazurile mai blânde ale scarlatinei, erupția rămâne unicul simptom, iar după dispariția ei, copilul nu se mai confruntă cu probleme la nivelul pielii.

Alte simptome ale scarlatinei

În unele cazuri, boala mai poate fi însoțită și de următoarele simptome:

• amigdale umflate
• lipsa apetitului
• stare de greață/ vomă
• linii roșiatice în zona axilei
• aspect albicios pe suprafața limbii
• o stare de rău generală/ apatie

Scarlatina la copii. Când să mergi la doctor

Dacă suspectezi că micuțul tău are scarlatină, cel mai indicat este să consulți imediat medicul pediatru pentru a primi și un tratament adecvat. Medicul pediatru va consulta pacientul, prin analiza erupției de la nivelul pielii, dar și a altor simptome.

În urma unei probe de exudat faringian se va stabili concret dacă copilul are scarlatină sau nu. Unele femei însărcinate, care se infectează, pot fi îngrijorate cu privire la siguranța fătului.
Deocamdată nu există cazuri care să confirme că scarlatina se transmite de la mamă la făt, însă dacă ești însărcinată și ai intrat în contact cu cineva bolnav, consultă-ți medicul și anunță orice simptome pe care le prezinți.

Tratamentul

Majoritatea cazurilor se vindecă după o săptămână, chiar și fără tratament. Însă medicii recomandă tratamentul cu antibiotice, iar în cazul în care pacientul este alergic la penicilină, se va prescrie un alt antibiotic (eritromicină, claritromicină sau azitromicină).

Un astfel de tratament limitează transmiterea infecției altor persoane și reduce perioada în care boala este instalată, dar și a simptomelor.

Pentru cazurile ușoare de scarlatină, copilul va fi izolat la domiciliu pentru 7-10 zile, iar după această perioadă, la cel puțin 24 de ore de la încheierea tratamentului cu antibiotic, el se poate întoarce în colectivitate atâta timp cât nu mai prezintă febră.

Scarlatina la copii. Sfaturi pentru tratarea copilului la domiciliu

Iată ce poți face pentru a diminua disconfortul cauzat de simptomele scarlatinei:

• urmează un tratament recomandat de medic pentru febră și tuse
• hidratarea este importantă, asigură-te că îi oferi suficientă apă copilului, pentru a preveni și deshidratarea cauzată de febră
• acordă atenție odihnei și orelor de somn
• gargara cu apă sărată, dacă copilul este suficient de mare să poată face gargară. Într-o cană de 250 ml cu apă călduță, adaugă 1 lingură de sare. După gargară, apa se scuipă.
• disconfortul cauzat de durerea în gât poate fi ameliorat cu lichide și gustări calde
• umidificarea aerului din cameră este utilă, mai ales dacă în locuință aerul este uscat și, astfel, irită și mai tare gâtul
• evită produsele de curățenie, fumatul sau alți agenți iritanți în preajma copilului.

Cum se previne scarlatina

Nu există în acest moment un vaccin care să prevină scarlatina, iar din acest motiv igiena rămâne principala modalitate de prevenție a bolii.

Învață-ți copilul despre importanța igienii și spălarea corectă a mâinilor, mai ales în colectivitate. Folosirea de apă călduță cu săpun după fiecare utilizare a toaletei, după ce s-au jucat, dar și înainte de masă, este metoda cea mai la îndemână de a preveni o astfel de infecție.

În colectivitate, fiecare copil trebuie să aibă propria cană, tacâmuri sau sticlă de apă, iar astfel de obiecte să nu fie folosite la comun.

Dacă copilul strănută sau tușește, învață-l să își acopere gură, sau să folosească un șervețel sau o batistă, până când acest gest se transformă într-un reflex. Dacă nu are un șervețel la îndemână, arată-i cum să strănute în plica cotului. De asemenea, explică-i să păstreze distanța dacă vede că un copil tușește sau strănută.

Vezi și: Ce trebuie sa stii despre cele mai frecvente boli ale copilariei: rujeola, varsat de vant, tuse magareasca si alte boli transmisibile | Demamici.ro

Vezi și: Atenție, părinți! Ce spun specialiștii despre infecția cu streptococul beta-hemolitic | Demamici.ro