Zilele mai scurte, temperaturile scăzute și lipsa luminii naturale pot influența starea de spirit și nivelul de energie. Unii copii devin mai obosiți, mai iritabili sau mai puțin interesați de activitățile care până nu demult le făceau plăcere. De cele mai multe ori, aceste schimbări sunt temporare și țin de adaptarea la noul ritm al sezonului. În anumite situații, însă, ele pot ascunde o problemă mai serioasă: tulburarea afectivă sezonieră.
Cuprins:
Cunoscută și sub denumirea de depresie sezonieră, această afecțiune este o formă de depresie care apare în mod repetat într-o anumită perioadă a anului. Cel mai frecvent, simptomele încep toamna sau la începutul iernii și se ameliorează odată cu venirea primăverii.
Deși este întâlnită mai des la adulți, tulburarea afectivă sezonieră poate apărea și la copii sau adolescenți. Specialiștii atrag atenția că schimbările persistente de comportament nu ar trebui puse automat pe seama vremii, a oboselii sau a lipsei de chef.
Tulburarea afectivă sezonieră este un tip de depresie caracterizat prin apariția episoadelor depresive într-un anumit anotimp. Forma de iarnă este cea mai frecventă și este asociată cu reducerea numărului de ore de lumină naturală.
Cauzele exacte nu sunt pe deplin cunoscute, însă cercetările indică implicarea ritmului circadian, adică a ceasului biologic care reglează ciclurile de somn și veghe. Lumina naturală influențează și procesele prin care organismul reglează substanțe precum serotonina și melatonina, implicate în dispoziție și somn.
Atunci când zilele devin mai scurte, unele persoane pot observa schimbări în programul de somn, nivelul de energie și starea emoțională. Aceste modificări nu înseamnă automat că un copil suferă de depresie sezonieră.
Este importantă diferența dintre o perioadă în care copilul este mai obosit sau mai puțin activ și o tulburare care îi afectează constant dispoziția, relațiile, activitățile și funcționarea de zi cu zi.
La copii, semnele pot fi diferite de cele observate la adulți. Uneori, cei mici nu reușesc să explice în cuvinte ce simt, iar suferința emoțională se poate manifesta prin iritabilitate, retragere sau schimbări de comportament.
Printre simptomele care pot apărea se numără:
Un singur simptom nu este suficient pentru a indica depresia sezonieră. Contează durata, intensitatea și felul în care schimbările afectează viața copilului.
În sezonul rece, este firesc ca unii copii să fie mai puțin energici. Vremea, schimbările de program, începerea școlii și infecțiile respiratorii pot influența temporar dispoziția și nivelul de activitate.
Diferența apare atunci când starea de tristețe, iritabilitatea sau lipsa interesului persistă și interferează cu activitățile de zi cu zi.
Un copil care nu mai dorește să se joace cu prietenii, refuză constant activitățile preferate, are probleme de somn și pare trist în cea mai mare parte a zilei are nevoie de atenția părinților.
Pentru diagnosticul tulburării afective sezoniere, medicii urmăresc și caracterul repetitiv al simptomelor. În general, criteriile diagnostice presupun apariția episoadelor depresive într-un anumit sezon, timp de cel puțin doi ani consecutivi, cu o frecvență sezonieră mai mare decât în alte perioade ale anului.
La copii, evaluarea trebuie făcută cu atenție, deoarece alte probleme emoționale sau medicale pot provoca simptome asemănătoare.
Primul pas este să discute cu copilul fără să îl certe, să îl judece sau să îi minimalizeze emoțiile.
Expresii precum „nu ai de ce să fii trist”, „nu mai fi morocănos” sau „trebuie să te bucuri de ce ai” pot face copilul să se simtă neînțeles. În schimb, părinții pot încerca să afle ce îl preocupă și să îi transmită că pot vorbi deschis despre ceea ce simte.
Dacă schimbările persistă, este recomandat un consult la medicul pediatru. Acesta poate evalua starea generală de sănătate și poate recomanda, dacă este necesar, o evaluare de specialitate la un psiholog clinician sau psihiatru de copii și adolescenți.
Uneori, oboseala și lipsa de energie pot avea și cauze fizice, motiv pentru care este important să nu fie pus totul pe seama sezonului rece.
Există câteva obiceiuri care pot susține starea de bine a copilului. Ele nu înlocuiesc tratamentul atunci când există o tulburare afectivă, dar pot contribui la menținerea unui stil de viață echilibrat.
1. Mai mult timp petrecut în aer liber
Plimbările în timpul zilei, joaca în parc și activitățile desfășurate afară pot crește expunerea la lumina naturală. Chiar și în zilele înnorate, lumina de afară poate fi mai intensă decât cea din interior.
2. Un program regulat de somn
Orele relativ constante de culcare și trezire ajută la menținerea unui ritm zilnic previzibil. Copiii au nevoie de suficient somn pentru vârsta lor, iar rutina de seară poate contribui la un somn mai bun.
3. Activitate fizică adaptată vârstei
Mișcarea poate avea efecte benefice asupra stării emoționale și a sănătății generale. Părinții pot încuraja plimbările, dansul, mersul pe bicicletă sau jocurile active, fără să transforme activitatea într-o obligație.
4. Alimentație variată și echilibrată
Fructele, legumele, cerealele integrale și sursele de proteine ar trebui să facă parte din alimentația copilului. Nu există un aliment care să trateze depresia sezonieră, iar suplimentele, inclusiv vitamina D, nu ar trebui administrate în doze mari fără recomandarea medicului.
5. Timp de calitate petrecut împreună
Uneori, copilul are nevoie doar de apropierea părintelui. O poveste citită seara, un joc de societate, o activitate creativă sau o plimbare în familie pot crea ocazii în care cel mic să se simtă ascultat și în siguranță.
6. Păstrarea legăturilor sociale
Întâlnirile cu prietenii, activitățile de grup și timpul petrecut cu familia pot reduce izolarea. Este important, însă, ca părinții să nu forțeze copilul să participe la activități atunci când se simte copleșit.
În anumite cazuri, medicul poate recomanda fototerapia, o metodă care presupune utilizarea unui dispozitiv special ce produce lumină puternică, cu filtrarea radiațiilor ultraviolete.
Această metodă este folosită în tratamentul depresiei sezoniere, în special la adulți. În cazul copiilor, utilizarea ei trebuie discutată în prealabil cu medicul, deoarece nu este potrivită pentru toată lumea și poate avea riscuri în anumite situații, inclusiv în cazul unor afecțiuni oculare sau al administrării unor medicamente.
În funcție de evaluare, tratamentul poate include psihoterapie și, în anumite situații, medicamente prescrise și monitorizate de un specialist. Părinții nu ar trebui să administreze copilului antidepresive sau să înceapă fototerapia pe cont propriu.
Dacă cel mic vorbește despre moarte, despre dorința de a dispărea sau despre a-și face rău, aceste afirmații trebuie luate în serios. Este necesară solicitarea imediată a ajutorului medical; dacă există un pericol imediat, părinții trebuie să apeleze serviciul de urgență 112.
Dacă tristețea, iritabilitatea, oboseala sau retragerea socială persistă, se repetă în aceeași perioadă a anului ori afectează școala, somnul și relațiile copilului, nu amâna o evaluare medicală.
Depresia sezonieră nu trebuie confundată cu o simplă stare de moleșeală provocată de vreme. În același timp, nu orice copil care devine mai liniștit sau mai obosit iarna are o tulburare psihică.
Observarea atentă, dialogul fără reproșuri și sprijinul unui specialist pot ajuta familia să înțeleagă ce se întâmplă și să găsească cea mai potrivită soluție pentru copil.
foto: pixabay
Alocațiile de stat pentru copii ar putea fi majorate începând cu 1 ianuarie 2027, după…
Viața de mamă presupune numeroase responsabilități, de la pregătirea meselor și organizarea programului copiilor până…
Ziua de 8 noiembrie este una specială pentru familiile care au copii ce poartă numele…
Odată cu venirea toamnei și a iernii, părinții trebuie să acorde o atenție mai mare…
Multe femei observă că abdomenul nu revine la forma de dinaintea sarcinii, chiar și după…
Femeile însărcinate care lucrează în condiții ce le pot pune în pericol sănătatea sau pot…