Alergiile alimentare la copii, mai periculoase decât intoleranțele. Care sunt principalele simptome | Demamici.ro

Alergiile alimentare la copii, mai periculoase decât intoleranțele. Care sunt principalele simptome? Alergiile alimentare sunt marcate de afecțiuni ce grupează totalitatea simptomelor mediate imunologic produse de consumul unui aliment.

La vârsta de 6 luni a bebelușului, atunci când începeți diversificarea acestuia, încercați să introduceți treptat și în cantități mici alimentele care pot provoca reacții alergice. Astfel, puteți observa și puteți interveni din timp asupra oricărei reacții.

În cazul în care bebelușul are vreo alergie alimentară, simptomele apar în câteva minute de când a mâncat. Se estimează că până la 8% dintre copiii sub trei ani au o alergie alimentară, deci numărul nu este chiar așa de mic.

Este bine de știut faptul că bebelușul are mai multe șanse de a avea o alergie alimentară dacă există și în familie un istoric de alergii alimentare sau un alt tip de alergie (astm, dermatită atopică, rinită alergică etc).

Alergiile alimentare la copii. Care sunt alimentele care provoacă cele mai multe alergii?

• lapte de vacă
• ouă
• pește și fructe de mare
• alune
• soia
• alimente care conțin gluten

Ce simptome apar?

Fiecare copil poate experimenta în mod diferit simptomele unei alergii alimentare. Simptomele pot avea manifestări orale, gastrointestinale, cutanate, cardiovasculare sau sistemice.

Manifestările pot fi următoarele:

• orale, care determină o senzație de parestezie (amorțeală, furnicături, mâncărime, umflarea buzelor și a limbii)
• gastrointestinale (balonare, crampe abdominale, greață, vărsături, diaree, sânge în scaun)
• cutanate (erupții, dermatite atopice, dermatite de contact, urticarie)
• respiratorii (rinoree, strănut, șuierat în respirație, etc.)
• cardiovasculare (hipotensiune, palpitații)

Alergie alimentară sau intoleranță?

Reacția la un anumit aliment nu înseamnă neapărat că cel mic are alergie alimentară. Unii copii sunt intoleranți la anumite alimente. Diferența este că o alergie alimentară implică sistemul imunitar al copilului, în timp ce intoleranța alimentară se bazează de obicei în sistemul lor digestiv.

Este un lucru cunoscut faptul că intoleranța alimentară este mult mai frecventă decât alergia alimentară.

Alergiile alimentare tind să fie mai periculoase. Copilul va trebui, de obicei, să evite în totalitate alimentul care îi dăunează. Intoleranța alimentară nu este la fel de gravă ca alergia alimentară. Copilul poate să mănânce cantități mici din alimentul respectiv.

Cele mai comune sunt intoleranțele la lactoză. Acestea pot dura până la câteva săptămâni. Alimentul care îi dăunează copilului este identificat în același mod ca un alergen care provoacă o reacție întârziată. Nu încercați niciodată să diagnosticați singuri o intoleranță sau o alergie deoarece există alte afecțiuni care pot provoca simptome similare.

Ce facem atunci când bebelușul are o alergie alimentară?

Dacă bănuiți că copilul dumneavoastră are o alergie alimentară, consultați medicul pediatru sau un alergolog. Medicul vă poate identifica alimentele care cauzează problema și vă poate ajuta să dezvoltați un plan de tratament benefic pentru el. Copilul dumneavoastră poate avea nevoie de medicamente precum antihistaminice pentru a trata simptomele respective.

Surse: www.babycentre.co.uk, acaai.org

Vezi si: Astmul bronsic la copii poate fi cauzat de parfumul din detergenti | Demamici.ro

Vezi si: Fetița alergică la apă, inclusiv la propriile lacrimi: „Ni se rupe inima, spune că o arde!” | Demamici.ro