Astăzi este Ziua Mondială a Prematurităţii – o zi importantă care îşi propune să crească gradul de conştientizare în jurul impactului naşterii premature şi al impactului pe care îl poate avea asupra celor 1/10 nou−născuţi din România, a părinţilor şi tuturor celor implicaţi.
În fiecare an, 15 milioane de bebeluși se nasc prematur, adică cel puțin unul din zece bebeluși vine pe lume înainte de termen (37 de săptămâni de sarcină). Ziua Mondială a Prematurității reprezintă un moment oportun pentru a atrage atenția asupra principalei cauze a mortalității infantile, în cazul copiilor mai mici de 5 ani, complicațiile survenite în urma nașterii premature. Aproape 1 milion de vieți ale bebelușilor care vin pe lume prea devreme se pierd în fiecare an (UNICEF).
Tematica globală pentru Ziua Mondială a Prematurităţii 2022 este: „Îmbrăţişarea părintelui – cea mai puternică terapie”. Contactul piele pe piele dintre mama și bebeluș este esențial pentru o dezvoltare armonioasă a copilului, crearea unei legături puternice și poate chiar să alunge depresia postnatală. Momentul naşterii este unul foarte important şi are printre beneficii şi îmbunătăţirea imunităţii nou-născutului. Cercetătorii care au studiat fenomenul au ajuns la o concluzie foarte interesantă. Atunci când are loc contactul piele pe piele se declanșează o „explozie” de oxitocină atât în creierul mamei, cât și al bebelușului.
Atingerea este primul simț pe care bebelușul îl dezvoltă și este cel mai activ care îl leagă de lumea exterioară. Fiecare atingere are menirea de a calma bebelușii prin declanșarea de oxitocină (hormonul iubirii). În cazul bebelușilor născuți prematur, atingerea din partea părinților reprezintă cea mai la îndemână modalitate de conectare.
Infecția cu VSR, deosebit de periculoasă pentru prematuri
Deoarece nou-născuţii prematuri prezintă un risc mai mare de infecţie severă cu VSR, este important ca părinții să conştientizeze riscul şi simptomele acestei boli respiratorii. Colaborarea cu comunitatea medicală pentru a creşte gradul de conştientizare asupra VSR, ajutând familiile şi părinţii să-şi protejeze copiii împotriva acestei boli infecţioase, este absolut necesară.
Virusul sincițial respirator reprezintă cea mai frecventă cauză a bronșiolitelor și a pneumoniilor în cazul copiilor mai mici de un an. Lucrurile devin mult mai grave în cazul copiilor prematuri, a celor cu boli congenitale de cord și bronhodisplazie pulmonară.
În faţa pericolului reprezentat de agenţii infecţioşi, prematurul are nevoie întotdeauna de un mediu cât mai sigur, ferit de aglomeraţie şi interacţiuni, pentru că o infecţie respiratorie banală poate însemna pentru prematur o infecţie severă, uneori cu spitalizare şi oxigenoterapie.
Infecţiile respiratorii sunt determinate, în proporție mai mare de 60%, de Virusul sinciţial respirator (VSR). La nivel mondial, acesta reprezintă cea mai frecventă etiologie virală care determină infecţii acute respiratorii. Statisticile arată că în primele 24 de luni de viață, aproape toți copiii ajung să contracteze virusul sincițial respirator (aproximativ 90%). Cei mai predispuși să dezvolte forme severe de boală acută respiratorie sunt copiii născuți prematur, cei cu boli congenitale de cord și cei cu bronhodisplazie pulmonară.
Copiii de până în 2 ani, cu boală congenitală cardiacă, au un risc de 5 ori mai mare de a fi internați pentru o infecție de tract respirator superior față de copilul născut la termen. Acest lucru înseamnă practic că șansele de a ajunge să necesite ventilație mecanică sau administrare suplimentară de oxigen sunt de 50%. De asemenea, copiii cu displazie bronhopulmonară pot face complicații în urma infecției cu VSR. Șansa ca aceștia să necesite internarea este de 20 de ori mai mare decât în cazul copiilor sănătoși, născuți la termen.
Pentru angajarea în lupta cu VSR există soluţii terapeutice profilactice disponibile şi în România prin palivizumab. Sezonul actual de infecţii este primul în care avem posibilitatea de a proteja toţi prematurii de-a lungul întregii durate.
Copiii vulnerabili în fața infecțiilor cu virusul sincițial respirator pot fi ajutați de către o echipă multidisciplinară, formată din neonatolog, pediatru și medic de familie, care stabilesc necesitatea de imunoprofilaxie pasivă împotriva VSR.
Toți părinții și aparținătorii copiior cu factor de risc, în special la prematurii cu displazie bronhopulmonară și boli cardiace congenitale, trebuie să ia măsuri sporite pentru limitarea răspândirii infecției cu virusul sincițial respirator.
Sfaturile sunt cu privire la măsurile de prevenție:
- Spălatul mâinilor cu apă și săpun
- Folosirea dezinfectantelor pe bază de alcool
- Reducerea expunerii copilului în aglomerație
- Alăptarea copilului cât de mult se poate
- Evitarea altor factori poluanți
- Purtarea măștilor
- Dezinfecția suprafețelor.
Sunt măsuri obligatorii pe care trebuie să le cunoască foarte bine și trebuie să le implementeze orice părinte sau aparținător care are în îngrijire un copil prematur sau un copil cu boli cronice pulmonare sau boli cronice congenitale preexistente.
Asociația de Neonatologie din România, Societatea Română de Pediatrie, Asociația Română pentru Nou-născuții Îndelung Spitalizați – ARNIS, cu susținerea AstraZeneca au inițiat campania educațională despre prevenirea infecțiilor cu Virus Sincițial Respirator (VSR) în rândul copiilor din grupele vulnerabile, denumită „desprevsr.ro”. Află mai multe despre infecția cu VSR la copii pe www.desprevsr.ro.
