Analizele medicale pe care ar trebui să le facă anual copiii. Ce investigații sunt recomandate în funcție de vârstă și ce pot depista medicii din timp | Demamici.ro

Sănătatea copiilor este una dintre cele mai mari preocupări ale părinților, iar controalele medicale periodice pot ajuta la identificarea unor probleme înainte ca acestea să devină vizibile prin simptome. De la anemia provocată de deficitul de fier până la tulburările de metabolism sau problemele de creștere, anumite investigații pot oferi informații importante despre dezvoltarea celor mici.

În România, copiii beneficiază de consultații preventive prin medicul de familie, iar recomandările pentru analize sunt stabilite în funcție de vârstă, sex și factorii individuali de risc. Potrivit normelor CNAS, copiii cu vârste între 2 și 18 ani pot beneficia anual de investigații de laborator în cadrul consultațiilor preventive, dacă acestea nu au fost efectuate deja în anul respectiv. Important este că medicul de familie stabilește ce analize sunt necesare, nu se recomandă automat întregul set tuturor copiilor.

Ce analize sunt recomandate copiilor între 2 și 5 ani

În primii ani de viață, alimentația, ritmul de creștere și dezvoltarea sistemului osos sunt aspecte importante care trebuie urmărite.

Pentru copiii cu vârste între 2 și 5 ani, recomandările de prevenție din România includ investigații pentru depistarea anemiei și a rahitismului.

Printre analizele care pot fi recomandate se numără:

• Hemoleucograma completă – oferă informații despre globulele roșii, globulele albe și trombocite și poate ajuta la identificarea anemiei.
• Feritina – evaluează rezervele de fier ale organismului. Deficitul de fier poate afecta dezvoltarea copilului și capacitatea de concentrare.
• Calciul seric total și calciul ionic – contribuie la evaluarea metabolismului calciului.
• Fosforul – este important pentru dezvoltarea și mineralizarea oaselor.
• Fosfataza alcalină – oferă informații utile despre metabolismul osos.

Aceste investigații sunt prevăzute în pachetul de prevenție, însă medicul de familie decide care dintre ele sunt potrivite în urma evaluării copilului.

Ce analize pot fi necesare copiilor între 6 și 9 ani

Odată cu intrarea în colectivitate și începerea școlii, stilul de viață, alimentația și nivelul de activitate fizică pot influența starea de sănătate a copilului.

În această grupă de vârstă, normele de prevenție prevăd investigații pentru identificarea riscului de sindrom dismetabolic în cazul copiilor care au un indice de masă corporală peste percentila 85 pentru vârsta, sexul și înălțimea lor sau care au antecedente familiale de hipercolesterolemie.

În funcție de evaluarea medicului, pot fi recomandate:

• Proteine totale serice;
• Colesterol LDL;
• Trigliceride;
• Glicemie à jeun;
• TGP și TGO;
• TSH;
• FT4.

Aceste analize pot ajuta la evaluarea metabolismului, a profilului lipidic și a funcției tiroidiene. Ele nu reprezintă însă un set obligatoriu pentru fiecare copil sănătos cu vârsta între 6 și 9 ani.

Ce investigații sunt recomandate copiilor între 10 și 17 ani

Adolescența vine cu schimbări importante la nivel hormonal, fizic și emoțional. În această perioadă, consultațiile preventive devin importante atât pentru monitorizarea dezvoltării, cât și pentru identificarea unor factori de risc.

Pentru copiii cu vârste între 10 și 17 ani, recomandările CNAS includ screeningul sindromului dismetabolic în cazul celor cu IMC peste percentila 85 sau cu antecedente familiale de hipercolesterolemie.

Medicul poate recomanda:

• LDL colesterol;
• Trigliceride;
• Glicemie à jeun;
• TGP și TGO;
• TSH și FT4.

Pentru adolescente, este prevăzută și evaluarea riscului de anemie prin hemoleucogramă completă și feritină.

De asemenea, după începerea vieții sexuale, pot fi recomandate investigații pentru depistarea infecțiilor cu transmitere sexuală, în funcție de situație. Normele includ testarea VDRL sau RPR și, pentru fete, examenul microscopic al secreției vaginale.

Ce trebuie verificat la controlul medical anual al copilului

Analizele de sânge nu sunt singura componentă a prevenției. Consultația periodică la medicul de familie trebuie să urmărească și dezvoltarea generală a copilului.

Printre aspectele importante se numără:

• Greutatea și înălțimea – medicul urmărește evoluția lor în raport cu vârsta și sexul copilului.
• Indicele de masă corporală – ajută la evaluarea stării nutriționale și a eventualelor riscuri metabolice.
• Tensiunea arterială – poate fi verificată în funcție de vârstă și de recomandările medicale.
• Dezvoltarea fizică și psihomotorie – sunt urmărite achizițiile specifice vârstei și eventualele întârzieri.
• Vederea și auzul – eventualele dificultăți pot influența inclusiv adaptarea copilului la grădiniță și la școală.
• Sănătatea dentară – controalele stomatologice ajută la prevenirea cariilor și a altor probleme orale.
• Alimentația și activitatea fizică – medicul poate identifica obiceiuri care favorizează apariția unor probleme de sănătate.

Potrivit recomandărilor de prevenție, consultațiile sunt programate la intervale diferite în primii ani de viață, iar de la 4 până la 18 ani copiii beneficiază de o consultație preventivă anuală prin medicul de familie.

De ce nu este bine să facem analize în exces

Chiar dacă părinții își doresc să se asigure că totul este în regulă, efectuarea unui număr foarte mare de analize fără o indicație medicală nu reprezintă întotdeauna cea mai bună soluție.

Unele rezultate pot varia în funcție de vârstă, alimentație, infecții recente sau ritmul de creștere. O valoare în afara intervalului de referință nu înseamnă automat că există o boală.

De aceea, medicul pediatru sau medicul de familie este cel care trebuie să stabilească investigațiile necesare și să interpreteze rezultatele în contextul stării generale a copilului.

Părinții ar trebui să solicite un consult și în afara controlului anual atunci când observă oboseală persistentă, paloare, scădere în greutate, modificări importante ale apetitului, sete excesivă, urinări frecvente sau întârzieri în dezvoltare.

Prevenția nu înseamnă doar recoltarea periodică a sângelui, ci și urmărirea atentă a creșterii, alimentației, somnului și dezvoltării emoționale. Un control făcut la timp poate ajuta la identificarea unor probleme și la intervenția înainte ca acestea să afecteze sănătatea copilului.

foto generata cu AI